Senatul a respins astăzi, cu 82 de voturi împotrivă şi 40 pentru, moţiunea simplă depusă de AUR împotriva ministrului Educaţiei, Daniel David. Premierul Ilie Bolojan a venit personal în plen pentru a-l susţine pe ministru, justificând măsurile controversate prin deficitul bugetar de „30 de miliarde de euro anual”. Dincolo de dezbaterea politică, datele arată că peste 15.000 de profesori suplinitori calificaţi riscă să fie eliminaţi din sistem tocmai când 31,9% dintre profesorii titulari au peste 50 de ani şi se apropie de pensionare.

Discrepanţe între naraţiunea oficială şi realitatea din teren

În apărarea sa din faţa Senatului, ministrul Daniel David a afirmat că „niciun titular nu şi-a pierdut poziţia”, iar „suplinitorii calificaţi au rămas cam la acelaşi nivel”. Această declaraţie contrastează cu datele concrete şi cu estimările sindicatelor.

La concursul de Titularizare 2025, 14.532 de profesori suplinitori au obţinut note peste 7, demonstrând competenţele necesare pentru predare, conform datelor publicate de Ministerul Educaţiei. Însă numărul posturilor vacante disponibile la nivel naţional a fost de doar 9.180, creând un deficit de 5.352 de posturi pentru profesorii calificaţi.

„Profesorii suplinitori calificaţi cu note peste 7 la Titularizare 2025 sunt în pericol să fie eliminaţi din şcoli pentru că nu sunt cuprinşi în procedura pentru încadrarea cadrelor didactice în anul şcolar 2025-2026”, avertiza EduPedu încă din august.

Sindicatele: „O concediere mascată de peste 15.000 de posturi”

Federaţiile sindicatelor din educaţie estimează că peste 15.000 de posturi vor dispărea prin neprelungirea contractelor profesorilor suplinitori şi a titularilor cu normă redusă.

„Măsurile înseamnă practic reorganizarea unei bune părţi din învăţământ şi concedierea mascată a zecilor de mii de specialişti cu grade didactice şi ani de vechime”, au declarat reprezentanţii sindicatelor, care consideră că România traversează „cea mai gravă criză din învăţământul românesc din ultimii 35 de ani”.

În timpul dezbaterilor, premierul Bolojan a susţinut că România „nu mai putea continua aşa pentru că intram într-o fundătură”, referindu-se la deficitul bugetar. Totuşi, potrivit Consiliului Fiscal, măsurile din educaţie aduc o economie de doar 0,02% din PIB, echivalentul a 378 de milioane de lei.

O demografie îngrijorătoare: o treime din profesori au peste 50 de ani

Datele Ministerului Educaţiei indică o situaţie alarmantă: din totalul de 211.345 de cadre didactice (2021–2022), 67.400 au peste 50 de ani (31,9%). Doar 19.000 au între 18 şi 30 de ani (9,1%).

În învăţământul primar, mai mult de jumătate dintre profesori (28.376 din 47.414) aveau, în 2020, vârsta de peste 50 de ani. Dintre aceştia, 7.734 aveau vârsta între 55 şi 64 de ani, iar 820 predau deşi au trecut de 65 de ani.

Tendinţe îngrijorătoare şi prognoze sumbre

În ultimul deceniu, corpul profesoral s-a îmbătrânit accelerat: între 2013 şi 2023, ponderea profesorilor tineri la gimnaziu a scăzut de la 13% la 8%, în timp ce ponderea celor peste 50 de ani a crescut de la 29% la 32%.

La titularizare, la fizică au fost puţin peste 200 de candidaţi pentru aproape 700 de posturi complete. Situaţia este similară la chimie, informatică şi tehnologia informaţiei.

Apelul la profesorii pensionari – o soluţie temporară

Pentru a compensa deficitul, numeroase şcoli apelează la profesori pensionari. În Bucureşti, 390 de cadre aflate peste vârsta de pensionare vor rămâne titulari în anul şcolar 2025–2026, o creştere de 29,14% faţă de anul trecut.

Directorul Colegiului Naţional „I.L. Caragiale” a mărturisit: „Din nou apelăm la bunăvoinţa celor două profesoare care s-au pensionat... însă este ultimul an în care vor veni. De la anul nu ştiu cine o să predea fizică”.

Ministerul Educaţiei caută soluţii legale pentru ca profesorii pensionari să-şi continue activitatea, inclusiv posibilitatea cumulării pensiei cu plata pentru orele predate.

Contextul european: România elimină profesori când restul Europei îi caută

Comisia Europeană arată că 24 din 27 de ţări membre raportează lipsuri de cadre didactice. Cauzele principale: salarii mici, volum mare de muncă, îmbătrânirea populaţiei de cadre didactice. Suedia estimează nevoia de 153.000 de profesori calificaţi până în 2035.

Paradoxul României: pondere relativ mai mică a profesorilor peste 50 de ani (26% la gimnaziu faţă de 36% media OCDE), potenţial avantaj erodat prin eliminarea suplinitorilor calificaţi. În timp ce Germania avertizează să nu scadă standardele de calificare, România pare să facă opusul: pierde profesori calificaţi în numele unor economii bugetare.

Paradoxul suplinitorilor calificaţi

Suplinitorii nu sunt cadre de „rangul doi”. Mulţi au grade didactice, experienţă şi rezultate, dar lipsa posturilor titularizabile îi blochează în afara titularizării. În 2024, doar 9.933 de posturi erau pe perioadă nedeterminată (13% din total), în timp ce 65.642 puteau fi ocupate doar pe perioadă determinată.

Noua procedură de constituire a normelor didactice, bazată pe Legea 141/2025, nu îi include pe suplinitorii calificaţi în etapele oficiale de repartizare.

Măsurile Legii 141/2025 şi justificările oficiale

Legea a introdus prima creştere a normei didactice din 1995: +2 ore/săptămână. Pentru gimnaziu, liceu şi postliceal, norma a crescut la 20 de ore, iar pentru învăţători au fost adăugate 2 ore obligatorii de pregătire remedială.

În Senat, ministrul David a spus: „Nu aş fi început reforma cu creşterea normei, dar în condiţii de criză fiscal-bugetară a devenit o necesitate”. Premierul Bolojan a completat: „Suntem în medie europeană cu 20 de ore de predare. O ţară care trăieşte pe datorie vreţi să rămână cu normele cele mai mici?”

Ministerul afirmă că 98,6% dintre titulari şi-au păstrat posturile, însă nu există cifre clare despre impactul asupra suplinitorilor. Sindicatele vorbesc despre fragmentarea catedrelor şi pierderea a mii de posturi.

Rezultatul votului politic nu rezolvă problemele structurale

• 5.352 de profesori calificaţi cu note > 7 nu au găsit posturi titularizabile;
• Sindicatele estimează dispariţia a peste 15.000 de posturi;
• 31,9% dintre titulari au peste 50 de ani şi se apropie de pensionare;
• Deficite severe la disciplinele exacte.

Concluzii: Între sustenabilitatea politică şi realitatea educaţională

Votul din Senat confirmă sustenabilitatea politică a ministrului, dar nu schimbă realitatea din şcoli. România riscă să sacrifice o generaţie de profesori tineri şi calificaţi pentru o economie de doar 0,02% din PIB, exact când urmează un val masiv de pensionări.

Cu fiecare an şcolar, corpul profesoral îmbătrâneşte, iar cei excluşi se reorientează profesional şi nu se mai întorc. Stabilitatea politică nu garantează sustenabilitatea educaţională pe termen lung.