Ma obisnuisem cu imaginea în care România era mereu în coada clasamentelor în ceea ce priveste performanta educationala si de cercetare. Explicatia ca resursele financiare sunt limitate si ca o universitatea româneasca care are un sfert din bugetul celor din Top-500 nu are cum sa ajunga la performanta acestora este una de acceptat. În plus, contraexemplele legate de performanta olimpicilor români, dublate de ideea larg acceptata în tara privind “inteligenta nativa” a românilor, îmi dadeau un strop de curaj: cu o reforma adecvata si finantare pe masura putem, în principiu, iesi din coada clasamentelor.
Am început sa am o îndoiala când studiul STISOC a aratat ca doar aproximativ 15% din populatia României este „alfabetizata stiintific”, majoritatea fiind un amestec eterogen de nestiutori, superstitiosi si/sau fanatici ai pseudo si/sau non-stiintelor. Ilustrativa si tragico-comica a fost o discutie la un post de televiziune (cu anvergura nationala) în care invitatii experti, chemati sa comenteze asupra lipsei de alfabetizare stiintifica, erau, prin argumentele aduse, adepti ai astrologiei pe care o prezentau ca o stiinta. Lipsa unei educatii stiintifice serioase si atractive în scoli – daca elevii se tem înca de matematica si fizica în scoli, cum sa nu alerge spre astrologie? – poate fi cauza acestui analfabetism stiintific. Ramânea speranta ca daca s-ar face educatie în mod adecvat, inteligenta acestui neam ne-ar scoate din calitatea de „analfabeti stiintifici”.
Si acest licar de speranta s-a prabusit recent când colega mea, conf. univ. dr. Anca Dobrean, a prezentat rezultatele comparative asupra inteligentei în mai multe tari de pe suprafata planetei (în acest sfârsit de saptamâna aceste rezultate s-au discutat la un simpozion în Viena). Si atunci s-a stins un mit…si aici românii sunt pe ultimele locuri!!! (ultimul loc în Europa, având cei mai multi oameni cu performante foarte scazute la testele de inteligenta). Da, am scris corect. Repet, suntem pe ultimele locuri si în ceea ce priveste Inteligenta! Inteligenta evaluata cu Testul RAVEN – unul din cele mai riguroase si mai utilizate teste de inteligenta la nivel international – se refera la inteligenta generala nonverbala (factorul G), adica la aptitudinea (1) de a opera simultan cu mai multe variabile complexe si cu concepte mai abstracte care faciliteaza o mai buna rezolvare a situatiilor cu care ne confruntam si (2) de a stoca si reproduce informatii.
Capacitatile intelectuale, inclusiv inteligenta, reprezinta un rezultat al interactiunii unor factori genetici cu cei de mediu. Deoarece se presupune ca factorii genetici sunt relativ egal distribuiti în populatia globului, diferentele în inteligenta se pot datora mai ales factorilor de mediu, care, în interactiune cu cei genetici, pot potenta sau inhiba expresia si dezvoltarea acestora.
Ce solutii avem? Iata câteva usor de aplicat:
(1) Alfabetizarea stiintifica a populatiei. Manualele de stiinte trebuie regândite astfel încât ele sa fie atractive si utile. Este anormal ca în liceele din tara sa se învete lucruri care se învata în universitatile de top din SUA. Asta duce, la asimilarea materiei doar de câtiva olimpici, si refuzul ei de marea majoritate a elevilor, majoritate care este astfel împinsa spre pseudo si non-stiinte. Manualele de stiinte trebuie regândite prin colaborarea specialistilor în diverse stiinte cu psihologia, astfel încât sa nu ofere doar cunostinte stiintifice riguroase, ci si un stil stiintific si critic de gândire, în care logica si teoria argumentarii sa fie bine reprezentate.
(2) Reorganizarea învatamântului superior si a cercetarii pentru a promova standarde minimale internationale la nivel de masa si standarde de excelenta internationale la nivel de „elita” (sa nu ne mai raportam doar noi la noi!). În plus, este inacceptabil sa avem în corpul academic oameni - profesori, dar si studenti - care nu au cunostinte minime de logica si epistemologie, cunostinte care fac parte din fondul comun de cunoastere necesar oricarui intelectual, mai ales daca activeaza si în domeniul academic. De asemenea, trebuie în mod necesar concentrate resursele prin reducerea numarului de universitati (am ajuns sa avem mai multi profesori universitari ca meseriasi bine calificati, în orice orasel gasind profesori universitari, unii abia vorbind corect româneste).
Daca reforma educatiei si cercetarii nu implementeaza aceste mecanisme, nu avem cum cu o populatie (1) nealfabetizata stiintific, (2) superstitioasa si (3) cu o inteligenta generala mai scazuta ca a vecinilor europeni sa iesim din acest impas national. În plus, asa cum am spus adesea în interventile mele publice, stiinta si religia trebuie sa-si dea mâna pentru a salva aceasta natiune. Stiinta trebuie sa creeze oameni performanti în punerea si rezolvarea de probleme, cu impact asupra civilizatiei si a nivelui de trai, iar religia trebuie sa creeze oameni cu morala si atitudini proactive, cu impact asupra valorilor si normelor sociale. Altfel vom deveni niste curiozitati europene superstitioase, cu o cultura horoscopica de tip asiro-babilonian, care însa au o imagine distrosionata asupra lor, percepându-se ca (1) inteligenti si capabili (desi datele prezentate aici ne plaseaza pe ultimele locuri), (2) nedreptatiti în recunoasterea performantei lor stiintifice (mereu altii ne-au furat ideile) si (3) urmând “dreapta credinta” (dar mergând în acelasi timp la astrologi si vrajitori)! Lasam spatiul public la îndemâna pseudo-stiintei si non-stiintei prostind aceasta natiune? Sau facem ceva? Cine este dispus sa înceapa aceasta “cruciada” de repunere a rationalitatii la locul ei, si, fara a fi o sintagma mare, practic de salvare a acestei natiuni?
Mate.Info.Ro va ofera posibilitatea de a va testa inteligenta nonverbala AICI, cu ajutorul unui test asemanator cu Testul RAVEN.
