În fiecare an, în septembrie, parintii fac fel de fel de artificii psihologice pentru a-si pune copilul cu burta pe carte. Metodele sunt stiute: camera de studiu trebuie sa fie ordonata si izolata de zgomote si factori care i-ar putea distrage atentia. Programul de teme, clar stabilit, tintele si regulile, clare.

Însa metodele de studiu transmise din generatie în generatie nu sunt neaparat cele mai bune. De exemplu, sa-ti tii copilul într-o camera protejata de orice zgomote si departe de fereastra care i-ar putea oferi ceva mai interesant de vazut decât o pagina de manual ar putea sa nu fie tocmai productiv, scrie New York Times citând o serie de studii facute în ultimii treizeci de ani.

Într-un experiment psihologic clasic, realizat în 1978, oamenii de stiinta au analizat doua grupuri de studenti care trebuiau sa învete o serie de 40 de cuvinte în doua camere diferite.

 O parte dintre ei învatau într-o camera fara ferestre, în timp ce ceilalti studiau într-o încapere moderna, cu vedere spre curte. Cei care aveau fereastra în camera s-au descurcat mult mai bine decât cei care n-aveau absolut niciun pretext sa fie distrasi de la studiu, au vazut psihologii. De atunci, experimentul a fost repetat, cu acelasi rezultat, si în cazul multor alte materii. "Ce credem ca se întâmpla este ca, atunci când contextul exterior este variat, informatia este îmbogatita, ceea ce încetineste procesul de uitare", a explicat pentru New York Times psihologul Robert A. Bjork, de la Universitatea din California.

Daca, în loc sa învete mereu în aceeasi camera, o persoana alterneaza încaperile de studiu, are toate sansele sa retina mai multa informatie, cred psihologii. Asa cum se întâmpla si în cazul în care învata deodata mai multe concepte distincte, dar care au legatura între ele, în loc sa se concentreze intens pe un singur subiect. "Stim aceste principii de ceva timp si este de mirare ca scolile nu apeleaza la ele. În loc de asta, defilam cu tot felul de credinte despre ce ar putea merge, care sunt gresite", mai spune Bjork.

Într-un experiment publicat luna trecuta în revista Psychology and Aging, cercetatorii au stabilit ca studentii care au vazut, în aceeasi sesiune de învatare, lucrarile a 12 pictori necunoscuti lor au putut face mai bine diferenta între stilurile acestora decât cei care îi studiau pe artisti pe rând. În cadrul unui alt experiment, elevii de clasa a patra care au studiat modalitatile de rezolvare a mai multor tipuri de probleme de geometrie s-au descurcat mult mai bine la teste decât cei care au învatat sa rezolve pe rând tipurile de probleme. Un alt instrument eficient de învatare este reprezentat de teste. "Testarea nu doar masoara nivelul de cunoastere, ci îl si schimba. Îl schimba din fericire în directia cea buna", apreciaza psihologii.