Primul-ministru Emil Boc a prezentat prioritatile în domeniul educatiei în mandatul de ministru interimar al Educatiei, Cercetarii si Inovarii

Buna ziua,

Emil Boc: Împreuna cu Secretarul de stat Oana Badea o sa va prezentam câteva dintre obiectivele pe care le am în vedere, pentru implementare în domeniul educatiei, în perioada urmatoare.

Unu: pregatirea cadrului de desfasurare a examenului de bacalaureat si a evaluarii din clasa a VIII-a a elevilor. Cu privire la examenul de bacalaureat, termenul de 31 octombrie pentru postarea pe site a modelelor de subiecte pentru examenul de bacalaureat, astfel încat elevii sa stie la ce sa se astepte la examenul de sfârsitul acestui an, un examen, asa cum am spus, simplificat, în raport cu anii trecuti, în sensul ca, în luna iunie-iulie, vor avea doar trei probe, iar pâna atunci, pe parcursul anului, vor avea cele trei modalitati de evaluare a competentelor digitale, de comunicare în limba româna si de limba straina. În acest moment, fac evaluarea tuturor acestor modalitati în vederea stabilirii datelor optime pentru realizarea acestor evaluari. Pâna la examenul de bacalaureat, elevii vor sustine o proba de compenta digitala ce se va finaliza cu un certificate, care va stabili ce nivel de competenta are elevul în utlizarea calculatorului. Voi avea grija ca aceste evaluari sa nu fie supraîncarcate, ci sa fie în concordanta cu nevoile reale ale elevului. La fel si cele care vizeaza limbile straine, solicitând de asemenea ambasadelor pentru a vedea care certificate de limbi straine pot fi deja recunoscute, în masura în care elevii le-au sustinut pe parcursul anului. Daca au un certificat de competenta lingvistica recunoscut la nivel international nu mai trebuie sa sustina proba respectiva. Fac precizarea ca cele 3 probe de competenta digitala, comunicare si limba straina nu se finalizeaza cu o nota aparte. Copii trebuie sa aiba asemenea certificate emise, calificativul va fi în functie de competentele fiecaruia. În privinta examenului din clasa a VIII a, evaluarea de la sfârsitul clasei a VIII-a, am stabilit termenul de 30 noiembrie pentru postarea pe site a modelelor de subiecte care vor sta la baza evaluarii. Altfel spus, elevii vor trebui sa stie înca de sfârsitul lunii noiembrie la ce se vor putea astepta dupa noul model de evaluare, astfel încât sa nu fie nici un fel de problema. Aceasta este o preocupare legata de evolutia lucrurilor curente.

Al doilea obiectiv major pe care îl am în vedere este cel legat de pregatirea cadrului de intrare în vigoare a noii Legi a Educatiei Nationale. Acest lucru trebuie sa înceapa de acum, pentru ca dupa intrarea în vigoare, timpul trece foarte repede, iar fara luarea masurilor necesare riscam sa nu putem pune în aplicare legea. În acest sens, principalele decizii pe care le-am luat se refera la centrarea programei de învatamânt, a curriculei, pe competente si nu pe informatii. Altfel spus, va trebui sa elaboram noi manuale, noi programe scolare care sa puna accent pe formarea de competente la elevi si nu pe informatii, asa cum este în momentul de fata. Avem manuale supraîncarcate! Avem manuale care sunt facute de multe ori ca pentru universitate. Am vazut manualele de istorie si geografie ale elevilor din ciclul gimnazial si vreau sa va spun ca sunt apropiate de cursurile pe care le-am studiat la universitate, pentru ca, din nefericire, aceste manuale urmaresc doar oferirea, în principal, de informatii si mai putin formarea de competente. Acum avem Internetul, avem o era în care putem sa culegem într-o secunda, de oriunde dorim, informatiile necesare. Ceea ce trebuie sa-i învatam pe elevi este sa dobândeasca acele abilitati, acele competente pe care le învata si le dobândesc si ceilalti copii din Uniunea Europeana. De aceea, programele de învatamânt, manualele scolare trebuie sa fie centrate pe cele opt competente cheie din Uniunea Europeana: comunicarea în limba româna, comunicarea în limbi straine, comunicarea si folosirea competentelor digitale, adica informatica si calculatorul, competente în matematica si competente fundamentale în stiinta si tehnologii, competente sociale si civice, initiativa si antreprenoriat, sensibilitate si expresie culturala si competenta de a învata sa înveti, pe care o consider poate cea mai importanta pe care trebuie sa o ofere scoala copilului. De ce? Deoarece ceea ce facem acum presupune evaluarea preponderent pe baza informatiilor reproduse si mai putin pe baza competentelor si abilitatilor de a putea utiliza diversele informatii dobândite. Nu vom exclude informatiile din manualele scolare, dar aceste informatii trebuie sa se lege între ele si sa ofere copilului capacitatea de a avea competente în anumite domenii. Evaluarile pe care le avem astazi urmaresc doua lucruri: sa verifice cât mai multe informatii din bagajul acumulat de elev si sa realizeze ierarhii între elevi. Aici cred ca trebuie schimbata fundamental conceptia. Trebuie, în primul rând, sa punem accent pe competente, utilizând informatiile într-o maniera integrata si, în acelasi timp, în evaluare sa nu avem în vedere doar realizarea unei ierarhii în învatamânt, ci prin modalitatile periodice de evaluare a elevului si prin comunicarea, în permanenta, cu parintele si cu scoala, sa formam elevii si sa-i pregatim pentru viata. De aceea, evaluarea va incepe chiar de la sfârsitul grupei pregatitoare, când educatorul va face un raport cu privire la fiecare copil care merge în clasa I, cu privire la abilitatile cognitive, emotionale, lucruri în care exceleaza, lucruri în care nu exceleaza si, din clasa I pâna la sfârsitul liceului, vom putea evalua periodic modul în care copilul a evoluat din perspectiva formarii acestor competente. Pentru asta, vom trece la procedura de elaborare a noilor manuale si, în acelasi timp, la pregatirea cadrului metodologic pentru a lasa la nivel local posibilitatea de a decide, în proportie de 20%, ce discipline se studiaza în învatamântul preuniversitar din România. Adica, avem o componenta nationala, 60% obligatoriu din curriculum, 20% materii optionale si 20% la nivelul scolii. Comunitatea locala, profesorii, parintii, în functie de particularitatile zonei, vor decide ca acolo copiii vor învata, de pilda, mai multa informatica, pentru ca exista piata fortei de munca. Tot în cadrul acesta, programa scolara, curriculumul national va acoperi 75% din ceea ce învata elevul, restul de 25% este lasat la dispozitia profesorului pentru a-si adapta programa de învatare a elevului în functie de particularitatile acestuia. Ce înseamna asta? Cu elevii foarte buni se stabileste un ritm mai alert, cu cei mai slabi se stabileste un program remedial si adaptat în functie de nevoile lor. Pe aceasta cale, putem sa evaluam si profesorul din perspectiva evolutiei elevului de la un an la altul, dar putem sa observam si elevul în evolutia lui si vom sti unde sunt punctele tari si punctele slabe. Asta, repet, se va face printr-un cadru metodologic pe care îl pregatim de azi înainte. Nu în ultimul rând, va fi foarte important sa se înteleaga faptul, si aici lucram la alt cadru metodologic, ca în cadrul celor 30 de ore din învatamântul secundar pe care le au la clasa elevii, sa introducem si ore pentru pregatirea temelor. Este inadmisibil sa încarcam programul copiilor cu manuale supraîncarcate, sa-i obligam sa repete mecanicist informatiile primite, sa-i trimitem acasa sa stea 3, 4 ore sa-si faca temele si sa învete mecanic niste lucruri, ramânând fara nici un pic de timp pentru familie sau pentru ei. Rezultatul: am ajuns în evaluarile interntionale sub standardele medii din Uniunea Europeana. Prin urmare, vom stabili ca în cele 30 de ore sa fie alocat si timp pentru pregatirea temelor de acasa, iar prin continuarea programului „Scoala dupa scoala", copilul sa poata ajunge acasa cu temele facute si odata ce si parintele ajunge de la serviciu sa poata avea timp, fie pentru activitati extrascolare, fie pentru timp personal, fie pentru timp cu familia. Aceste lucruri trebuie sa fie implementate. Spun asta pentru ca programul „Scoala dupa scoala" este foarte important si vom face o analiza la nivelul tuturor unitatilor scolare din România pentru a vedea cum putem pune cât mai rapid în practica acest program. Acesta presupune ca în orele cât elevul sta la scoala sa aiba acces la orele de curs, sa aiba acces la pregatirea temelor, la servirea mesei, la activitati recreative, iar când pleaca, sa fie aproape cu temele facute. Avem doua avantaje majore, copilul nu iese în strada, în gasti de cartier etc., fiind prins într-un proces educational, iar parintele stie ca în intervalul celor 8 ore cât este la serviciu, copilul e supravegheat si desfasoara activitati educative.. Când si parintele si copilul termina activitatile, pot fi împreuna si pot desfasura alte activitati pe care le cred de cuviinta. Asta înseamna ca vom face o evaluare rapida, începând de mâine, pentru pregatirea cadrelor normative în vederea implementarii acestui program „Scoala dupa scoala".

În al treilea rând, vorbim de punerea în practica a cadrului metodologic pentru implementarea bibliotecii virtuale. Ce înseamna biblioteca virtuala? Pe internet, elevii si profesorii vor avea acces gratuit la cele mai bune lectii predate de profesori, pe baza unui program national de selectie si, în acelasi timp, de a avea acces la toate continuturile de învatare pe care le au la scoala. Adica, poti sa accesezi prin calculator o platforma de e-learning si sa ai acces la aceste lucruri. Care sunt avantajele? În primul rând, orice elev din România poate face o comparatie cum se preda la el lectia de istorie la scoala comparativ cu cea mai buna lectie predata de un profesor din România. Poate sa învete si mai bine, va creste competitia între profesori pentru a face cele mai bune lectii, pentru a ajuta copii sa dobândeasca acele competente despre care am vorbit si, prin aceasta, putem introduce si elemente de diferentiere în salarizarea profesorilor, în functie de competente. Apoi, toate continuturile educative ale orelor de curs vor fi postate pe un site al Ministerului Educatiei Nationale, gratuit, astfel încât sa fie mult mai usor procesul de învatare, sa existe alternativa la lectia respectiva pentru disciplinile de predare. Voi pregati cadrul normativ pentru emiterea normelor metodologice, astfel încât biblioteca virtuala sa poata fi aplicata. Concomitent cu aceste lucruri vreau sa demarez imediat un amplu proces de instruire a profesorilor. Pentru ca toate aceste idei pot ramâne simple idei nobile daca ele nu vor fi implementate de catre profesori. Am discutat deja cu foarte multi profesori si este asteptat acest nou suflu sau aceasta noua optiune în învatamânt, de a muta demersurile pe informatii spre centrarea pe competente. Am discutat deja la nivelul ministerului, cu structurile abilitate, pentru a realiza procesul de instruire a profesorilor în vederea noilor evaluari, a noilor competente si pregatirea noilor manuale.

În al patrulea rând, voi pregati cadrul metodologic pentru instituirea contului educational. Este un lucru la care tin foarte mult din perspectiva introducerii în România a cultului pentru Educatie. Dincolo de avantajul material ca de la vârsta de 14 ani, orice copil din tara asta va avea la dispozitie o suma de bani pentru a-si desavârsi educatia, pentru a-si cumpara rechizite scolare, calculator, pentru a-si plati mai târziu taxele scolare daca va opta pentru universitate cu taxa,. cred ca e bine ca fiecare parinte sa constientizeze cât de importanta este educatia pentru copilul lui, iar noi sa constientizam cât de importanta este educatia pentru societate, pentru natiune ca ansamblu, daca de la nastere stim ca statul va pune într-un cont separat echivalentul în lei a 500 de Euro. Banii acestia nu îi va utiliza nimeni. Ei vor sta la Trezoreria statului, la Ministerul Finantelor, unde va fi deschis contul pe numele copilului. Pâna acesta va împlini vârsta de 14 ani, nimeni nu se va putea atinge de acesti bani. Parintele poate contribui la acest cont cu deductibilitatile de 2% sau cu alte sume de bani, daca el doreste, pentru a pregati viitorul educational al copilului sau. Si cred ca, si cu aceasta modalitate, introducem o noua perspectiva în evolutia educatiei din România constientizând faptul ca educatia este permanenta. Pe de alta parte, v-o spun direct si clar, nu exista alta investitie care sa aiba un risc mai mic de faliment decât educatia. Sau altfel spus, cu siguranta investitia în educatie este singura investitie lipsita de orice faliment sau de orice risc al falimentului. Orice ban investit în educatie nu va duce niciodata la faliment. Acest lucru este foarte cert si clar.

În al cincilea rând, descentralizarea. Pregatirea normelor metodologice si a cadrului Hotarârilor de Guvern pentru alegerea, de catre noile Consilii de administratie, a directorilor de scoli. Cred ca aici se va produce o mutare substantiala în gestionarea scolilor din România. Astazi avem un sistem hipercentralizat. Se ajungea chiar pâna acolo încât ministrul educatiei sa semneze ordinul de numire a unui director de scoala. E inacceptabil. Directorii de scoli trebuie sa fie expresia vointei comunitatii locale pentru ca ei cunosc cel mai bine si oamenii de acolo si problemele cu care se confrunta. Noile Consilii de administratie ale scolilor vor pregati cadrul metodologic, vor fi formate astfel: o treime - cadrele didactice, o treime - parinti si o treime - reprezentanti ai comunitatilor locale. Ei vor organiza concursuri pentru director si acel director, am spus foarte clar si sper sa se respecte, nu trebuie sa fie membru al unui partid politic. Scrie în Legea Educatiei Nationale si cu aceasta scoatem definitiv politicul din aria de influenta a scolii. Pentru asta, repet, vom emite actele normative necesare.

În al saselea rând, finantarea de baza, pregatirea cadrului normativ pentru finantarea de baza per elev, respectiv prescolar, în tot ce înseamna activitati educationale. Mutatia de baza pe care o facem prin Legea Educatiei Nationale este ca de la gradinita pâna la sfârsitul ciclului preuniversitar, finantarea urmeaza elevul. În lege este scris, în mod expres, ca de la intrarea în gradinita pâna la sfârsitul învatamântului obligatoriu, indiferent unde merge elevul, finantarea merge o data cu el. Ce înseamna finantarea per prescolar, indiferent de furnizorul de educatie? Înseamna ca vom încuraja constructia de gradinite private. Avem un numar insuficient de gradinite în România. O recunoastem, asta este realitatea. Prin faptul ca finantarea prescolarului va merge unde merge el, indiferent ca este învatamânt privat sau public, se va încuraja construirea de gradinite private. Parintele are posibilitatea sa-si trimita copilul acolo unde gaseste cele mai bune servicii educationale. Vreau sa fiu foarte clar: vorbesc de finantarea de baza, nu vorbesc de finantarea întregului proces educational care vizeaza gradinita sau scoala (unele gradinite pot sa ofere facilitati suplimentare, dar asta înseamna sa platesti, probabil, suplimentar). Vorbesc de acea finantare de baza care cuprinde lucrurile si elementele de baza pentru functionarea unei gradinite sau a unei scoli si care se partajeaza pe fiecare prescolar sau fiecare elev. Prin asta introducem si competitia, dar si calitatea serviciilor educationale oferind parintelui posibilitatea de a opta pentru o gradinita publica sau privata si, când ma refer la cele private, evident ca avem în vedere cele acreditate de catre Ministerul Educatiei Nationale, nu vorbim de orice entitate scolara pe care am putea s-o avem în România, ci doar cele strict legate de finalizarea procesului de acreditare.

În privinta învatamântului universitar, pregatirea cadrului metodologic pentru diferentierea si ierarhizarea universitatilor. Consider ca este o prioritate majora aceasta diferentiere si ierarhizare a universitatilor. Prin aceasta vom sti, de la început, unde se pozitioneaza fiecare universitate din România, ce ofera - nivel licenta, nivel licenta si masterat, nivel licenta-masterat-doctorat -, care este pozitionarea ei în ierarhia mediului universitar din România si pe aceasta cale, si cei care opteaza pentru mediul universitar sa stie din start care este nivelul de recunoastere a diplomei si importantei ei pe piata muncii. Cred ca eliminam astfel din start abuzurile care au fost în trecut, legate de aparitia unor universitati-fantoma care au generat mai mult diplome decât competente în mediul universitar si pregatirea cadrului normativ pentru sanctionarea abuzului de autonomie universitara, ceea ce presupune de la suspendarea rectorului pâna la desfiintarea universitatii. Autonomia universitara este garantata de Constitutie, dar ea nu este nelimitata. Utilizarea abuziva a ei trebuie sanctionata pentru ca, altfel, vom avea în continuare situatii de genul celor aparute la Universitatea Spiru Haret. Acestea sunt lucrurile de baza pe care le am în vedere, dincolo de gestionarea curenta a treburilor ministerului (programele europene, programele curente de investitii, finalizarea lucrarilor la scolile care sunt în lucru). Acest lucru poate sa-l faca si ministerul, fara mine. Vreau cât voi ramâne aici sa facem pasii decisivi pentru schimbarea de fond a învatamântului românesc si care sa reprezinte, practic, punerea lui în acord cu ceea ce se întâmpla în Uniunea Europeana. Va multumesc si astept întrebarile dumneavoastra cu mentiunea ca va voi raspunde acolo unde am deja informatiile pe care le-am strâns n aceste ore decând sunt ministru interimar al Educatiei.

Reporter: Câte ore pe zi veti aloca Ministerului Educatiei?

Emil Boc: Câte vor fi necesare. Nu pornesc de la o viziune mecanicista. Poate va fi nevoie sa stau trei, sase, douasprezece... Voi sta aici cât va fi nevoie si, evident, voi complini cu celelalte activitati majore pe care le am de desfasurat.

Reporter: Când vor avea elevii noi manuale scolare?

Emil Boc: Începând cu anul scolar urmator.

Reporter: De ce buget va fi nevoie? Vor exista banii necesari?

Emil Boc: Aceste lucruri sunt în evaluare, în acest moment, dar acest lucru trebuie facut. Bineînteles ca vor exista bani. Uitati-va în Legea Educatiei Nationale: 6 + 1 din PIB pentru educatie.

Reporter: Referitor la protestele profesorilor: ei sunt nemultumiti de grila de salarizare, sunt nemultumiti ca vor pierde o multime de sporuri.. Ce le spuneti?

Emil Boc: Doua lucruri foarte clare în privinta drepturilor salariale. În primul rând, vreau sa-i asigur pe toti profesorii din România ca, prin intrarea în vigoare a Legii Salarizarii Unitare a personalului bugetar, nici un profesor nu va pierde în raport cu salariul pe care-l are astazi. Asta înseamna ca banii pe care-i primeste acum îi va primi si dupa intrarea în vigoare a noii Legi a Salarizarii Unitare si nu vom avea de-a face cu o diminuare a salariilor asa cum, în mod eronat, a fost acreditata ideea în rândul opiniei publice. Nici dupa 1 ianuarie 2010, nici înainte de 1 ianuarie nu vor scadea salariile profesorilor în plata. Vreau, de asemenea, sa subliniez ca pe parcursul implementarii Legii Salarizarii Unitare, adica pâna în 2015, vom avea o crestere medie în sistemul bugetar de 56%. În sistemul preuniversitar, cresterea este de 78%, daca nu gresesc, adica una cu mult peste media din sistemul bugetar si se încurajeaza, prin noua lege, intrarile în sistem - profesorii debutanti, învatatorii debutanti -, care vor avea o crestere si mai accelerata, chiar de 120%, 130%, 140%, pentru a face atractiva aceasta profesie nobila pentru cei care finalizeaza studiile universitare sau studiile necesare pentru a putea preda în sistemul educational. Al doilea lucru pe care vreau sa îl spun este ca niciodata nu voi înceta dialogul cu partenerii sociali, atât cu cei din educatie, cât si cu ceilalti din celelalte domenii ale vietii publice din România, iar dialogul este singura solutie si modalitate prin care putem rezolva problemele. Confruntarea este doar o modalitate de a amâna si de a împiedica luarea unor decizii. De aceea, eu cred ca dialogul este si trebuie sa ramâna singura modalitate prin care putem gasi solutii, evident, în limita rezervelor bugetare pe care le avem si pe care le vom pune analiza împreuna pentru a gasi cele mai bune formule posibile din punct de vedere financiar.

Reporter: Se va numara domnul Mircea Miclea printre consilierii dumneavoastra?

Emil Boc: Domnul Mircea Miclea este profesor universitar la Universitatea din Cluj. M-am consultat de multe ori cu dânsul, ma voi consulta si în viitor, pentru ca este unul dintre aceia care, cred eu, prin aportul pe care l-a avut la Pactul National pentru Educatie si la pregatirea Strategiei Educatia pentru societatea cunoasterii, a contribuit decisiv la schimbarea viziunii despre educatie în România. Nu va fi însa un consilier oficial al ministrului educatiei, în sensul institutional al cuvântului.

Reporter: Pentru partea de cercetare ce prioritati exista?

Emil Boc: Pentru cercetare, vreau sa încerc împreuna cu colegii sa putem gasi solutiile financiare pentru a ne putea onora promisiunea pe care am facut-o la elaborarea Bugetului ca, pe parcursul acestui an, vom suplimenta resursele financiare pentru cercetare. A fost un angajament al Guvernului la adoptarea Bugetului. Din nefericire, înca nu s-a realizat, o spun direct. Cred ca, pâna la sfârsitul anului, vom putea din ceea ce avem sa dam un nou impuls, în termen simbolic, activitatii de cercetare care este, în continuare, subfinantata în raport cu ceea ce este necesar în România.

Reporter: Pe cine veti numi responsabil?

Emil Boc: Repet: ministerul este solid, are oameni competenti, Politicienii nu trebuie sa încurce functionarea unor ministere si consider ca ceea ce exista în momentul de fata poate sa ne asigure functionarea normala a institutiei. Evident ca vom avea colegi cu care vom lucra la strategii, Oana Badea fiind unul dintre cei cu care voi lucra în continuare pentru pregatirea strategiilor necesare atât în domeniul educatiei, cât si în domeniul cercetarii.

Reporter: Cum se va face diferentierea universitatilor? Unele vor avea doar licenta, altele doar masterat si altele doctorat?

Emil Boc: Avem urmatoarele niveluri: 1 - licenta, 2 - licenta si doctorat si 3 - licenta-masterat-doctorat.

Reporter: Cum se va face exact aceasta departajare? De exemplu, toate universitatile acreditate din România au la ora actuala nivelul masterat.

Emil Boc: Pe baza evaluarilor si a criteriilor standard pe care le vor emite autoritatile educationale abilitate. Va fi un set de criterii minimale pentru fiecare nivel de competenta mentionat.

Reporter: Evaluarea va fi facuta de ARACIS?

Emil Boc: Evaluarea se va face a;a cum prevede Legea Educatiei Nationale în momentul de fata.

Reporter: Pe baza acestor evaluari, unele universitati vor pierde dreptul de a organiza studii de master.

Emil Boc: Pentru viitor, în cazul în care nu vor putea respecta standardele. Orice lege se aplica numai pentru viitor si stabileste ca din acel moment orice admitere trebuie facuta conform noului cadru legislativ reglementat în urma evaluarii.

Reporter: V-ati gândit sa schimbati inspectorii scolari generali din tara?

Emil Boc: N-am avut o discutie pe marginea acestui subiect. O sa ma consult cu colegii mei sa vad ce performante exista.

Reporter: Noii secretari de stat?

Emil Boc: Va mai fi un secretar de stat, pentru ca daca a avut loc plecarea PSD-ului de la guvernare, nu consider ca trebuie sa fie o oportunitate în plus pentru a mentine schema încarcata a secretarilor de stat. Dimpotriva! Plecare PSD-ului de la guvernare este o ocazie de a restructura aparatul secretarilor de stat, de a restructura numarul secretarilor de stat si sunt convins ca se vor face economii bugetare substantiale prin diminuarea numarului de secretari de stat si a aparatului aferent. La Ministerul Educatiei vor fi doar doi secretari de stat în loc de 4 câti au fost pâna acum.

Reporter: Va gânditi la vreo masura speciala în cazul profesorilor care dau mediattii? Am auzit niste propuneri cum ca aceasta activitate ar fi mai mult sau mai putin legala...

Emil Boc: Nu am în vedere nici o decizie în acest sens, în acest moment.

Reporter: Pentru învatamântul din mediul rural si pentru învatamântul special ce prioritati aveti?

Emil Boc: Pentru învatamântul din mediul rural sunt direct interesat de a pune în aplicare principiul egalitatii de sanse. Eu provin dintr-un învatamânt care a avut ca punct de pornire mediul rural. Am facut opt clase în mediul rural si stiu si avantajele si dezavantajele pe care le are un asemenea învatamânt. Cel mai important lucru este asigurarea egalitatii de sanse a copiilor indiferent unde se nasc, la tara sau la oras. Din nefericire exista înca discrepante majore între cei care învata în mediul rural si cei care învata în mediul urban. Voi cauta sa contribui la egalitatea de sanse a copilului, pentru ca acest lucru este fundamental si tine de esenta democratiei - sa asiguri egalitate de sanse prin masuri specifice si prin unele corelari si finantari per elev pe care legea le va pune în aplicare. În cadrul criteriilor de finantare per elev, se va avea în vedere spatiul rural si particularitatile acestuia, inclusiv situatia unitatilor scolare de acolo, a distantelor si a cadrelor didactice. Egalitatea de sanse înseamna si sa oferi copiilor cu nevoi speciale conditii suplimentare pentru ca ei sa beneficieze de valentele actului educational. Asta înseamna, în cadrul finantarii per elev, introducerea unei finantari suplimentare în cazul învatamântului special.

Reporter: Puteti sa ne spuneti cum veti proceda în cazul Universitatii Spiu Haret?

Emil Boc: Potrivit legii. Nimic din ceea ce voi face nu va fi în afara legii si va voi comunica deciziile mele viitoare.

Reporter: Santierele din scoli...?

Emil Boc: Am în acest moment, în evaluare, toate santierele care sunt în lucru si voi încerca, împreuna cu colegii mei, sa asiguram finantarea acelor lucrari care se afla în faza finala, adica mai este de facut acoperisul, mai sunt de pus geamurile si în ordinea aceasta de prioritati vom finanta atât cât este posibil în limita resurselor financiare. Va multumesc si va doresc o zi buna.