Daca ar putea, inspectorii scolari ar pune o taxa pe contestatii la bacalaureat. Daca rezultatul ar fi în favoarea contestatarului, suma achitata i-ar fi restituita, iar daca nu, banii ar ramâne la profesorii corectori.
Astfel, cred inspectorii din Suceava, s-ar reduce semnificativ numarul contestatiilor si volumul de munca al profesorilor. Propunerile inspectoratelor scolare trimise Ministerului Educatiei sunt dintre cele mai diverse. În Arges, de exemplu, inspectorii considera oportuna folosirea de aparatura de bruiaj pentru a-i împiedica pe elevi sa mai foloseasca microemitatoare de orice fel pentru a copia. Aceasta idee a fost deja pusa în aplicare de presedintele unui centru de examen din Hunedoara, în vara acestui an. Profesorul însa nu a prins nici un elev care sa încalce metodologia. Profesorii implicati în examen se gândesc si la propriul stomac.
Acestia considera ca ar trebui sa primeasca fonduri speciale sau o diurna, deoarece lucreaza chiar si 20 de ore pe zi, în perioada examenelor si, bineînteles, sa li se dea mai multi bani pentru activitatea prestata. De asemenea, ei mai cer si fonduri speciale de la bugetul de stat pentru asigurarea apei minerale în salile de examen. Gândindu-se tot la binele elevilor, acestia au propus Ministerului Educatiei ca probele orale sa nu mai fie eliminatorii (Bacau), iar la matematica, „la subiectul I sa fie propusi itemi cu grad scazut de dificultate (...) care se rezolva foarte usor, astfel încât candidatii sa se poata apropia mai usor si mai rapid de nota 5” (Bihor). Si inspectorii din Dâmbovita au sarit în ajutorul elevilor, acestia propunând ministerului „evaluarea într-o viziune favorabila elevului, dar fara a încalca normele baremului de corectare si notare”. Inspectorii bucuresteni sunt însa mai aspri si considera ca elevii eliminati din examen pentru tentativa de frauda sa nu mai poata participa la urmatoarele doua sesiuni de examen.