Adoptarea Legii 141/2025, supranumită „Legea Bolojan”, a stârnit controverse majore în rândul directorilor de şcoli din România. Prevederea cheie a acestui act normativ, intrat în vigoare pe 25 iulie 2025, interzice directorilor unităţilor de învăţământ desfăşurarea de activităţi didactice suplimentare remunerate prin plata cu ora sau cumulul de norme. Măsura, aplicabilă în anul şcolar 2025-2026, ridică serioase semne de întrebare privind respectarea legislaţiei muncii şi a principiilor constituţionale.

Ce prevede legea?

Concret, noua reglementare stabileşte că directorii de şcoli pot fi degrevaţi cu maximum 50% din norma didactică, având obligaţia de a preda cel puţin 10 ore pe săptămână. În acelaşi timp, aceştia nu mai pot efectua ore suplimentare pentru a-şi rotunji veniturile, aşa cum se întâmpla până acum, restricţie valabilă temporar – doar pentru anul şcolar viitor. Ministerul Educaţiei urmează să elaboreze normele metodologice de aplicare.

Încălcarea principiilor-cheie din Codul Muncii şi Constituţie

Libertatea muncii şi egalitatea de tratament

Constituţia României şi Codul Muncii garantează dreptul la muncă şi libertatea contractuală, precum şi egalitatea de tratament pentru toţi salariaţii. Mai exact, articolul 41 din Constituţie stipulează că „dreptul la muncă nu poate fi îngrădit”, iar Codul Muncii (art. 5) interzice discriminarea, directă sau indirectă, între salariaţi, indiferent de funcţia ocupată. Or, legea introducând această restricţie exclusiv pentru directori şi nu pentru ceilalţi profesori, creează o discriminare de categorie. Directori şi alte cadre didactice, aflaţi în aceeaşi situaţie legală din perspectiva drepturilor fundamentale, primesc tratament diferit fără argumente solide de ordin obiectiv sau proporţional.

Afectarea dreptului la salarizare corectă

Restrângerea posibilităţii de a efectua ore suplimentare accentuează inechităţile salariale, în special într-un context în care plata cu ora pentru toate cadrele didactice a fost redusă drastic cu aproximativ 50% prin aceeaşi lege. Începând cu 1 septembrie 2025, tariful pentru orele suplimentare se calculează prin raportarea salariului la numărul mediu lunar de ore lucrătoare (165-168 ore), în loc de norma didactică specifică, ceea ce înseamnă că un profesor care primea anterior circa 81 lei brut/oră va primi doar 34-35 lei brut/oră. În aceste condiţii, directorii cu răspunderi manageriale complexe ajung să fie privaţi de o sursă de venit deja semnificativ diminuată pentru întregul corp didactic, ceea ce contravine principiului unei salarizări corecte pentru munca depusă.

Poate fi justificată măsura? Există excepţii?

Guvernul argumentează că scopul legii este creşterea calităţii managementului şi eliminarea conflictului de interese – directorii ar trebui să se dedice integral conducerii unităţii şcolare. De asemenea, reglementarea este una temporară, putând fi aplicată cu derogări în zone unde nevoia de personal este acută. Totuşi, limitarea nu ţine cont de dreptul individual la muncă şi câştig, nici nu propune o soluţie salarială compensatorie pentru directorii privaţi de veniturile suplimentare.

Conformitatea cu normele europene

La nivel european, Directiva 2006/54/CE interzice orice discriminare privind condiţiile de muncă şi salarizare. Tratamentul diferenţiat al directorilor faţă de ceilalţi profesori ar putea încălca şi aceste standarde.

Concluzie

Legea 141/2025, deşi motivată de dorinţa de a profesionaliza actul de management şcolar, riscă să încălce principii fundamentale ale dreptului muncii – libertatea la muncă, egalitatea de tratament şi dreptul la salarizare echitabilă. În lipsa unor justificări obiective şi proporţionale, reglementarea poate fi calificată drept discriminatorie şi contestabilă atât în plan intern, cât şi european.

Un sistem performant de învăţământ are nevoie de directori respectaţi şi motivaţi, nu de măsuri restrictive care să-i descurajeze. O reformă reală trebuie să vizeze găsirea unui echilibru între exigenţele managementului şcolar şi respectarea drepturilor fundamentale ale celor care asigură funcţionarea sistemului educaţional.