„Domnului Presedinte Klaus Iohannis

        M-am hotarât sa va scriu aceasta scrisoare deschisa pentru ca si dumneavoastra sunteti profesor si cunoasteti bine situatia din învatamântul românesc.

        Acest învatamânt continua sa alunece vertiginos spre coada clasamentelor europene si mondiale, cu toate ca, potrivit oficialilor, în acest domeniu s-au facut cele mai multe reforme, este drept, una mai ciudata decât alta.

        Dupa decembrie 1989, dar mai ales dupa 2000, toti guvernantii fara exceptie au început implementarea unor proiecte care n-au facut decât sa erodeze si sa distruga acest sector. Începutul a fost facut cu subfinantarea sistemului si proasta retribuire a dascalilor, pentru ca în felul acesta tinerii capabili nu au mai avut nici o motivatie sa devina profesori.

        S-a trecut apoi la politizarea învatamântului, exact ca sub regimul comunist, dar o politizare mult mai dura deoarece puterea este detinuta alternativ de mai multe partide si la patru ani conducerea scolilor se schimba. Pentru a evita schimbarea, unii directori se prostitueaza si schimba fara nici o jena partidul, încurajati si de primarii care i-au pus în functie si care au procedat la fel. Politizarea merge de la director la omul de serviciu pentru ca totul trebuie tinut sub control, scoala fiind o veritabila masina de vot,atât prin elevii majori,cât mai ales prin parintii lor, caci ce nu face un parinte pentru copilul sau?

        Numirea directorilor de scoli de catre primari s-a copiat dupa modelul occidental, dar s-a omis un lucru esential, una este mentalitatea româneasca si alta cea occidentala, bazata pe corectitudine si pe promovarea celor de valoare. Aplicata în stil românesc, aceasta reforma a creat adevarate monstruozitati sub forma unor dinastii locale cu tatal primar, sotia director coordonator, fiul director de scoala, nora secretara, nepotul administrator etc.

        Daca ai coloana vertebrala si ai curajul sa ai altfel de opinie decât ei, încep sicanele si presiunile de tot felul, indiferent de valoarea ta profesionala. Pentru ca între timp, cu tatal primar, progenitura sa s-a transformat în geniu absolvind în câteva luni înca o facultate si luând si doctoratul,fara sa stie unde este sediul facultatii si care este titlul lucrarii de doctorat, pentru ca diplomele au fost ridicate de taticul.

        Marginalizarea profesionistilor si promovarea nulitatilor s-a mai facut în România în perioada de început a comunismului. De atunci s-a nascut aceasta ura si intoleranta fata de valori, reactivata azi în tara noastra. Pusi sa conduca unitati în care se fac oameni, aceste genii aparute peste noapte distrug si ce a mai ramas, pentru ca nu stiu sa faca altceva si trebuie sa respecte sarcinile primite de sus, sarcini pe care ei nu le înteleg, de aceea au si fost pusi acolo, dar le executa.

        În felul acesta învatamântul produce tineri slab pregatiti, confuzi, ignoranti, debusolati si saraci care sa poata fi manevrati cu usurinta o data la patru ani. Sa nu spuneti ca avem si olimpici, este adevarat, dar cât reprezinta ei din numarul elevilor din România? Din pacate marea masa a lor este semianalfabeta iar dupa terminarea liceului sau a facultatii vor deveni someri, vulnerabili în fata realitatii si fara principii, asa cum au învatat în scoala si au vazut în în viata de zi cu zi. Cum sa-i spui ca legea si valorile trebuie respectate si urmate, cînd el vede în scoala si peste tot ca pentru a reusi în viata trebuie sa faci exact invers ?

        Domnule Presedinte, învatamântul este lovit sistematic si de ministerul învatamântului prin legi si regulamente bizare si absurde, încât nu poti sa nu-i banuiesti de rea credinta chiar pe cei ce trebuie sa aiba grija de sistem. Cum altfel se poate explica faptul ca un profesor care are rezultate foarte bune la bacalaureat nu poate primi gradatie de merit, iar altul la care aproape toata clasa a picat examenul o primeste? Ce premiaza ministerul? Se pare ca diriguitorii sistemului îi încurajeaza pe cei care nu-si mai tin nici orele de curs, ele fiind înlocuite de asa numite proiecte, câtiva profesori se aduna într-o clasa, unul citeste un referat pe care nu-l asculta nimeni, fiecare participant, si nu numai, primeste o diploma care înseamna puncte pentru obtinerea gradatiei. Sunt unii foarte activi participând la atât de multe asemenea actiuni, încât au lucrat si 30-34 de ore pe zi, în afara orelor de curs. Totul este formal, caricatural si absurd, învatamântul în sine nu mai intereseaza pe nimeni. Asa ca replica pe care mi-a dat-o un inspector scolar din Neamt, cum ca gradatia de merit în învatamânt nu se da pentru merite în învatamânt ci pentru alte activitati,aproape ca nu mai surprinde prin absurdul sau, pentru ca întreg sistemul este absurd.

        În curând cerintele unui absolvent de facultate vor fi numai de a sti sa scrie si sa silabiseasca, iar ale unui proaspat profesor sa stie sa scrie si sa citeasca.

        Domnule Presedinte, profesorii adevarati sunt tot mai putini iar scoala româneasca a fost coplesita de de încasatori de salarii si acest lucru se poate vedea din prabusirea dramatica a calitatii învatamântului.

        Cei care nu pot tine o lectie se plaseaza sub umbrela unui partid politic si ajung directori, inspectori, parlamentari sau ministri care nu pot face diferenta între un lup si o vulpe. Pusi în functii de conducere ei vor produce numai catastrofe, dar probabil asta se si urmareste. În aceasta viata lumeasca lucrurile au fost orânduite astfel: familiile nasc copiii, scoala îi face oameni, medicii îi repara iar specialistii îi folosesc.Daca distrugi scoala, nu mai functioneaza nici celelalte!

        Domnule Presedinte sper ca veti citi scrisoarea mea si ca nu veti ramâne singur în încercarea de a aduce România la normalitate, caci de aceasta stare avem nevoie pentru a nu deveni un ospiciu european. Fiecare zi pierduta va atârna greu în viitoarea istorie a tarii si în recuperarea anilor pierduti din 1945 încoace”.

Scrisoarea este semnata de Valu Nastaselu, profesor de istorie la Colegiul National „Stefan cel Mare” Târgu Neamt.