Briefingul de presa sustinut de ministrul Educatiei, Daniel Petru Funeriu, la finalul sedintei de Guvern

Buna ziua.

Voi continua aceasta conferinta de presa cu câteva remarci legate de Legea educatiei nationale. În primul rând, vreau sa va spun ca aceasta lege are, din punctul meu de vedere, doua calitati esentiale. Unu - este o lege coerenta, doi - asigura continuitate. Si as dori foarte mult sa repet din conferinta de presa a sedintei de Guvern de astazi faptul ca aceasta lege a educatiei nationale nu va modifica în urmatorii ani procedurile de examen, de exemplu trecerea la liceu sau bacalaureatul. Primii care vor beneficia de prevederile acestei noi legi a educatiei sunt elevii care, în anul scolar 2011-2012, intra în ciclul gimnazial, respectiv liceal. Deci primul lucru pe care doresc sa îl spun foarte clar este ca procedurile de examinare, examenele nu vor fi modificate prin aceasta lege pâna ce, în mod evident, copiii nu vor fi parcurs curriculum si un parcurs scolar prevazut de aceasta noua lege.

As dori sa adresez multumiri Camerei Deputatilor, care a înteles importanta acestei noi legi si a examinat cu foarte mare atentie, în Comisia de educatie, toate amendamentele depuse, iar plenului Camerei Deputatilor de a fi examinat aceasta lege înca o data cu cea mai mare atentie si de a-i fi dat votul pozitiv. Legea a fost votata cu 181 de voturi pentru si 90 de voturi împotriva în Camera Deputatilor. De asemenea, as dori sa adresez multumirile mele domnului presedinte al Comisiei de educatie din Senatul României, domnul Hardau, care a facut un gest de o rara eleganta politica mai ales în România, când a decis ca dezbaterile pe tema legii educatiei, articol de articol, sa se întâmple cu unanimitate. Altfel spus, nu a trecut la un articol pâna când articolul precedent nu a fost discutat si votat în unanimitate. Din pacate, acest gest, cum spuneam, de rara eleganta politica a fost înteles gresit de opozitie si a fost interpretat ca o slabiciune si, în consecinta, opozitia, unii membri ai opozitiei, pentru a mentine (interese nelegitime) din învatamântul superior, au taraganat, au blocat aceasta lege. În al treilea rând, în consecinta fata de cele spuse adineaori, în mod evident sustin, am sustinut în Guvern adoptarea acestei legi prin procedura de asumare a raspunderii.

As dori sa va spun câteva elemente despre învatamântul universitar, dupa care voi spune câteva cuvinte despre învatamântul preuniversitar, asa cum sunt prevederile din aceasta lege. În primul rând, în învatamântul universitar, atunci când vrei sa demarezi o reforma a unui sistem trebuie modernizat, în mod evident, ceea ce îi da putere acelui sistem. În România, ca în orice alta tara europeana, centrii de putere ai sistemului educational se afla în învatamântul universitar, este un lucru firesc. Prin urmare, modernizarea învatamântului superior este un lucru esential pentru viitorul educatiei din România. Aceasta modernizare prin aceasta lege se realizeaza pe urmatoarele paliere. În primul rând, concentrarea resurselor financiare prin diferentierea universitatilor în universitati care merg pâna la nivel de licenta, universitati care merg pâna la nivel de master si universitati care merg pâna la nivel de doctorat. Finantarea va fi distribuita în functie de aceasta clasificare a universitatilor. Este momentul sa încetam finantarea universitatilor exclusiv pe criteriul „per student" sau majoritar pe criteriul „per student", pentru ca acest lucru a dus la distorsionarea profunda a sistemului. De exemplu, stiti bine ca sunt universitati care nu pica studentii care nu au suficienta calitate, pentru a nu pierde finantarea „per student" echivalent. Deci avem în vedere o clasificare a universitatilor si o finantare corespunzatoare. În al doilea rând, în învatamântul superior legea prevede modernizarea politicilor privind resursele umane. Am spus în cuvântul de început de an universitar, i-am îndemnat pe rectorii României sa curete universitatile, sa curete universitatile României de toate acele practici neacademice care ne-au dus la situatia de astazi. În consecinta, legea promoveaza modernizarea resursei umane, cresterea calitativa a resursei umane în învatamântul superior prin promovare având proceduri clare pe criterii exclusiv de competenta. Avem un imens rezervor de competenta neutilizata astazi în România, este vorba de tineri în mediul academic care nu pot sa promoveze datorita conditiilor de vârsta existente în reglementarile actuale si, în consecinta, acest lucru trebuie modernizat. De asemenea, as mai mentiona doua lucruri: în învatamântul superior, centrarea pe student si acest lucru înseamna participarea studentilor la decizie, reprezentarea studentilor în senatele universitare, stiti bine ca la intrarea în Camera Deputatilor am avut discutii cu studentii, referitoare pe aceasta tema si am sustinut la Camera Deputatilor amendamentele aduse de studenti la prima varianta a Guvernului. De asemenea, as mentiona centrarea pe asigurarea calitatii, finantarea, tot ceea ce se întâmpla în domeniul universitar trebuie sa mearga pe calitate.

Câteva elemente despre învatamântul preuniversitar. În primul rând, compatibilizarea ciclurilor de învatamânt cu cerintele unei educatii moderne si mai ales în pragul european al calificarilor. Învatamântul obligatoriu de 10 ani, pâna la vârsta de 16 ani, pentru ca la 16 ani este legal sa intri în câmpul muncii. Doar doua tari din UE au învatamânt obligatoriu mai mare de 10 ani. Doar doua tari au învatamânt obligatoriu de 12 ani, este vorba de Olanda si de Ungaria. În consecinta, toate argumentele potrivit carora în Europa exista o generalizare a învatamântului de 12 ani sunt false. Clasa pregatitoare, obligatorie, începerea scolii la vârsta de 6 ani împliniti este o prevedere care, din punctul meu de vedere, va creste calitatea educatiei pentru ca sunt atât de cunoscute toate denumirile si toate studiile educationale, copiii care încep scoala la vârsta de 6 ani au rezultate superioare pe parcurs. Modernizarea curricum-ului scolar, modernizarea programei si mai ales a procedurilor de evaluare a examenului, procedurile de evalauare, examenele vor avea un caracter orientativ, un caracter de diagnostic si un caracter de orientare scolara pentru învatarea ... sau de performanta si nu vor mai avea caracterul de examen ghilotina care sa dirijeze participarea unui elev într-o directie sau alta. Este important de vorbit despre coerenta aici pentru ca reglementarile care privesc curiculum-ul trebuie sa fie perfect corelate cu reglementarile care privesc evaluarea, pentru ca altfel, oricât de bun ar fi un curiculum, elevii nu vor învata decât la materiile din care se da examen. As mentiona câteva cuvinte despre descentralizare. Descentralizarea în educatie este un mijloc, descentralizarea în educatie nu este o finalitate, finalitatea este cresterea calitatii actului educational, iar din punct de vedere administrativ acest lucru se poate realiza doar prin descentralizare dusa pâna la capat. Daca veti studia raportul Bancii Mondiale care ne-a fost facut saptamâna trecuta, veti vedea acolo ca descentralizarea dusa pâna la capat, descentralizarea facuta bine este o cheie a succesului modernizarii sistemului de învatamânt. Aceasta lege prevede o descentralizare facuta bine si dusa pâna la capat.

Politicile în domeniul resursei umane, pentru a avea un învatamânt de calitate este nevoie de cadre didactice care sa fie bine pregatite, corect selectate si corect rasplatite. În aceasta lege am prevazut o formare profesionala de calitate prin introducerea masterului didactic si a unui an de stagiatura pentru formarea initiala, dar si prevederi foarte bine tintite pentru formarea continua. De asemenea procedurile de selectare a personalului didactic sunt moderne si vor asigura inserarea scolii mult mai bine în comunitate decât este cazul acum si o selectie cât mai corecta, înca o data bazata pe calitatea cadrelor didactice. De asemenea, sunt prevazute mecanisme de progrese în cariera care sa fie mult mai atractiva decât cele pe care le avem astazi. Progresul în cariera didactica nu se va mai face exclusiv pe teancuri de diplome obtinute, ci pe munca efectiva la clasa. Si am sa va dau un exemplu, este mult mai dificil sa duci un elev de la mediul rural de la nota 6 la nota 7, decât sa iei un elev de la nota 9,80 si sa-l duci la 10 si, eventual, sa-l faci olimpic. Astazi, profesorii care scot elevii olimpici sunt pe drept rasplatiti. Iar cei care fac o munca extrem de dificila, dar nu mai putin importanta, în aceea de a creste nivelul elevilor care sunt într-un mediu mai putin favorizat, sigur au o sansa în cariera didactica mai scazuta, iar acest lucru nu este corect.

Un ultim element extrem de important si el este reprezentat de tot ceea ce înseamna masurile privitoare la stimularea puternica a educatiei permanente. În România doar aproximativ 1,6-1,8 la suta din cetatenii României sunt implicati într-un model de educatie permanenta, or la nivelul UE acest procent este undeva la 11%. Deci avem un foarte lung drum de parcurs si, în acest sens, cred ca aceasta lege reprezinta un important pas înainte. România îsi asuma niste tinte, tintele UE pentru 2020 referitoare la abandon scolar, la reducerea abandonului scolar, referitoare la cuprinderea în învatamântul tertar, deci învatamântul superior, iar aceasta lege ne ofera cadrul necesar pentru a atinge aceste tinte. Astept întrebarile dumneavoastra.

Reporter: Sindicatele din învatamânt au avut si o replica la aceasta procedura de asumare a guvernului pe legea educatiei, citez "este o lipsa de interes pentru asigurarea unui viitor mai bun elevilor nostri si implicit României"

Daniel Petru Funeriu: Va rog sa numiti acele sindicate.

Reporter: Sindicatele din învatamânt, CS...

Daniel Petru Funeriu: Am luat foarte în serios, nu va rog sa numiti sindicatul.

Reporter: Federatia Sindicatelor Libere din Învatamânt.

Daniel Petru Funeriu: Bun.

Reporter: Cred ca-i stiti, îi cunoasteti, nu?

Daniel Petru Funeriu: Absolut, cu câteva minute înainte de intrarea în sedinta de Guvern am discutat cu unul dintre liderii acestui sindicat si l-am invitat la Guvern, la minister, pentru a discuta pe marginea acestei legi. În acelasi timp, daca mergeti pe site-ul www.fsli.ro, în partea dreapta a ecranului, vedeti petitia facuta de FSLI-sti prezentata cu ocazia întâlnirii de saptamâna trecuta si veti vedea ca primul punct din acea petitie reprezinta dorinta FSLI-ului de a accelera adoptarea legii educatiei nationale. Sunt alte puncte în acea petitie, pentru rezolvarea acelor puncte este necesara adoptarea cât mai rapida a Legii Educatiei Nationale.

Reporter: Spuneati ca prin aceasta lege avem nevoie de cadre bine pregatite, corect selectionate si corect rasplatite.

Daniel Petru Funeriu: Gresiti. Nu spuneam ca prin aceasta lege avem nevoie de aceste cadre, spuneam ca România are nevoie de cadre didactice si spuneam ca prin aceasta lege se asigura o pregatire corecta, de înalta calitate, o selectie corecta, în interesul elevilor si o profesie în cariera care sa corespunda cu pregatirea reala a profesorilor.

Reporter: Ce ofera aceasta lege Cristinei Anghel, stiti cine este nu?

Daniel Petru Funeriu: Stiu cine este doamna Anghel, asa cum stiti am vizitat-o pe doamna Anghel acum o saptamâna si câteva zile, chiar astazi m-am interesat la doctorii care o trateaza, la medicii care sunt abilitati sa discute despre acest subiect, despre starea sanatatii doamnei Anghel pentru ca, imediat înainte de a-i face o noua vizita este important sa te interesezi daca acest lucru este indicat. Acest lucru îi va oferi un cadru predictibil. Acest lucru îl vom oferi tuturor profesorilor din România, o predictibilitate în cariera. Ei vor sti de la bun început, din prima zi în care se angajeaza în cariera educationala, vor sti ce-i asteapta din punct de vedere financiar, ce-i asteapta din punct de vedere al carierei.

Reporter: Domnule ministru /.../

Daniel Petru Funeriu: Doamna, va rog sa-mi permiteti sa raspund la întrebarea dumneavoastra. În consecinta, daca v-ati uitat la motivele pentru care doamna Anghel protesteaza veti vedea ca aceste motive sunt rezultatul unor transformari legislative prea dese si care din punctul de vedere al multora nu sunt benefice. Stabilitatea, predictibilitatea carierei didactice, si evident predictibilitatea salariilor cadrelor didactice conduce la scoaterea arbitrariului. Doamna Anghel este în greva foamei pentru ca ea considera ca i-au fost aplicate masuri arbitrare. Aceste masuri arbitrare nu vor mai putea fi aplicate în cadrul legii asumate de Guvern astazi.

Reporter: Deci doamna Anghel poate sa iasa din greva foamei.

Reporter: Domnule ministru, asa cum a zis si premierul, Birourile Permanente ale celor doua Camere trebuie sa fixeze calendarul si data în care Guvernul îsi va asuma aceasta lege. Dupa cum se stie în ultimele doua saptamâni Birourile permanente nu s-au întrunit si se pare ca nici nu sunt premise sa se întruneasca. Când spuneti dumneavoastra sau daca stiti cumva daca este un termen limita în care Parlamentul trebuie sa /.../ sa va asumati aceasta lege?

Daniel Petru Funeriu: Din punctul meu de vedere responsabilitatea tergiversarii acestei legi revine celor care nu au înteles sau care se prefac ca nu vor sa înteleaga importanta noii legi a educatiei. Aceiasi oameni care sunt pescuitori în apele tulburi ale educatiei. Sunt aceiasi oameni care nu pot sa supravietuiasca nici politic si nici educational într-un sistem clar si predictibil. Raspunderea politica pentru o noua tergiversare nu cred ca la ora actuala poate fi asumata /.../ De asemenea, exista un cadru constitutional în care se desfasoara toata aceasta procedura si eu sunt convins ca se va ramâne în cadrul constitutional si în consecinta vom avea asumarea propriu-zisa în fata Parlamentului într-un termen care este prevazut de Constitutie. Sper ca se va întâmpla în urmatoarele doua saptamâni.

Reporter: Multumesc si o alta întrebare daca-mi permiteti. Dumneavoastra acum va asumati o alta forma a legii, vorbesc despre o alta forma, comparativ cu ceea ce dumneavoastra ati sustinut în Parlament? Îmi puteti spune unul sau doua amendamente pe care dumneavoastra le considerati importante, depuse de deputati si chiar de senatori pe care dumneavoastra nu le-ati luat în calcul /.../

Daniel Petru Funeriu: Da. As vrea sa multumesc pentru întrebare pentru ca este foarte important si as vrea sa clarific acest lucru. Niciodata, contrar altor ministri, niciodata nu am vrut ca aceasta lege sa fie Legea Funeriu. Am dorit ca aceasta lege sa fie o lege a noastra a tuturor. De aceea am fost prezent zi de zi la dezbaterile parlamentare, am studiat personal si cu cea mai mare atentie absolut toate amendamentele care au fost aduse acestei legi. Daca va uitati pe stenogramele si pe înregistrarile de la Camera Deputatilor si de la Senat veti vedea ca am avut o atitudine constructiva si ca de fiecare data atunci când a fost cazul am preluat amendamente ale opozitiei sau ale puterii. În consecinta, acest lucru demonstreaza dorinta noastra de deschidere care exista în continuare. Voi avea discutii cu toti cei implicati, voi lua în considerare absolut toate amendamentele si voi accepta acele amendamente care amelioreaza legea si care nu îi strica coerenta. Elementul esential al legii educatiei este ca ea trebuie sa fie coerenta. Daca vorbiti despre cadrul general în ceea ce priveste dezbaterile pe lege. Daca va uitati atunci când am prezentat la Iasi prima varianta a Guvernului, am spus înca de atunci ca în afara de coerenta legii si accentul pe calitate si pe elev, evident si pe profesor, în afara de aceste elemente, totul poate sa fie discutat. M-am tinut de cuvânt si vedeti ca astazi ne asumam o forma care are girul Camerei Deputatilor. Am sa dau câteva exemple punctuale. La Camera Deputatilor a fost adus un amendament referitor la popularizare. Referitor la faptul ca cei care astazi sunt titularii sistemului educational vor ramâne titularii sistemului educational si nu voi intra în detalii tehnice. S-a prevazut o procedura la selectia cadrelor didactice multumitoare, unu: pentru calitatea sistemului educational, doi: pentru cadrele didactice. Este amendamentul doamnei deputat Chircu, pentru care-i multumesc, si amendament care a fost votat în unanimitate. As mai adauga aici ca au fost multe alte amendamente. As mai adauga amendamentele studentilor. Mi-au scapat, în partea initiala, mi-au scapat în discutiile pe care le-am avut cu studentii, câteva aspecte pe care ei le-au considerat importante. În urma discutiilor cu studentii le-am multumit, i-am felicitat pentru aceste amendamente, foarte serioase si am mers mai departe. Exact acelasi caz se întâmpla si acum. În momentul în care exista amendamente care duc la creseterea calitatii le vom accepta, indiferent din ce parte a societatii vin sau din ce parte a spectrului politic. Evident aceste amendamente trebuie sa fie asumate de catre deputati sau senatori. Sunt convins, cunosc foarte bine munca depusa la Senat, si sunt absolut convins ca sunt o serie de amendamente acceptate în comisia de la Senat, pe care le vom lua în considerare. Înca o data doresc sa subliniez foarte clar ca gestul asumarii este un gest necesar pentru educatia din România, inclusiv din perspectiva faptului ca asa cum stiti un an scolar se întinde pe durata a doi ani /.../ Deci daca vrem ca anumite masuri sa intre în functiune în 2011, anul scolar 2011-2012, ele trebuie pregatite înca din acest an pentru a putea intra în bugetul anului viitor. Deci iata de ce exista aceasta urgenta, si înca o data, nimeni nu poate spune în România ca aceasta lege nu a fost discutata. Este, daca nu prima, una dintre primele legi care au avut site de dezbateri propriu. Este, gasiti pe site-ul ministerului toate dezbaterile în format audio si unele chiar în format video, pentru a va putea convinge de nivelul foarte înalt la care aceasta lege a fost dezbatuta. Au fost dezbateri în Comisia de Educatie de la Camera, în plenul Camerei, în comisia de la Senat si, în consecinta, cred ca opozitia a înteles gresit, daca a înteles deschiderea noastra înspre dezbatere ca o slabiciune politica, opozitia a calculat foarte gresit si, le-as multumi aici unor membri ai opozitiei care si-au luat foarte în serios mandatul primit de la cetateni si a participat, într-un mod foarte constructiv, la aceasta lege. Deopotriva deputati ai opozitiei din Camera Deputatilor si senatori din Comisia de Educatie de la Senat.
Reporter: Îmi cer scuze ca va retin, dar am niste întrebari punctuale. Conform noii legi, veti avea noi programe si noi manuale?
Daniel Petru Funeriu: As dori sa stabilim si sa clarificam un lucru. Legea stabileste cadrul în care va fi elaborat un nou curriculum. Un nou curriculum va fi consecinta acestei legi. Noi manuale vor fi consecinta noului curriculum. S-a mai facut o data în România, de un ministru pretins foarte reformator, o asa zisa reforma curriculara care a constat în manuale noi. Modernizare curriculara nu înseamna schimbarea manualelor. Manualele sunt consecinta curricumulului. Înca un motiv pentru care aceasta lege este urgenta - elaborarea unui curriculum nu se face peste noapte. Am numit un consiliu de curriculum care are ca obiectiv gestionarea procesului de schimbare curriculara. Pentru ca, acest consiliu de curriculum sa lucreze pe baze bine fundamentate, el trebuie sa aiba în spate o lege solida, o lege coerenta si o lege care sa fie corecta. Deci, legea va da nastere unui nou curriculum bazat pe formarea de competente si, evident, în logica fireasca a unui nou curriculum, vor fi si noi manuale.

Reporter: În privinta moilor manuale, piata va fi libera sau va veti limita la un numar de manuale acreditate, asa cum este în prezent situatia?

Daniel Petru Funeriu: Daca va uitati în prevederile acestei legi, privitoare la manuale, în mod evident Ministerul Educatiei trebuie sa avizeze continuturile manualelor care sunt achizitionate din bani publici,

Reporter: Am înteles. Dar piata este libera sau este numar limitat de manuale?

Daniel Petru Funeriu: Piata, în România, este libera, piata manualelor, asa cum se prevede în aceasta lege, evident, cu toate prevederile calitative si normative, în mod evident, manualele alternative...
Ovidiu Barbulescu - Mediafax: Deci nu exista limite sau restrictii.

Daniel Petru Funeriu: Aceste limite nu sunt stabilite de aceasta lege.

Reporter: Apoi ati spus ca aveti, în învatamântul universitar, aveti nevoie de cadre tinere, bine pregatite. Ne puteti spune cum pot intra ele în sistem, în masura în care exista cadre universitare care predau pâna la 80 de ani si în prezent, în diverse universitati? Cum pot intra în sistem si avansa în sistem? Iar în acest sens, care mai e situatia cu deblocarea posturilor din învatamântul universitar?
Daniel Petru Funeriu: Ati pus punctul pe i, în sensul ca aceasta lege prevede în mod foarte clar care sunt regulile pentru pensionare. Aceasta lege prevede în mod foarte clar care sunt modalitatile de promovare în cariera universitara, iar practica unor universitati de a centar un întreg program de studii pe un singur profesor, de multe ori pensionar, trebuie sa înceteze. Nu sunt de acord când o universitate spune ca daca un profesor universitar pleaca la pensie, la 70 de ani de exemplu, facultatea va ramâne descoperita si nu va mai avea cine sa conduca doctoratul. Aceea nu este universitate care nu a avut grija un an de zile sa angajeze tineri, sa-i creasca. Acela nu este profesor, care nu a creat în jurul sau o scoala. Deci, modul în care aceasta lege a Educatiei Nationale reglementeaza progresia în cariera, îi va încuraja pe tineri sa intre. De exemplu, acordarea conducerii de doctorat se poate face mult mai devreme în cariera, asa cum este prevazut peste tot în lume, pe criterii exclusiv de calitate. Posturile din învatamântul superior, si ma refer aici la posturile pâna la lector, suntem în procedura de deschidere a acestor posturi. În ceea ce priveste, si ma astept ca în viitorul foarte apropiat sa deschidem, pe baza nevoilor fiecarei universitati, un numar de posturi în învatamântul superior.

Reporter: Puteti estima o cifra?

Daniel Petru Funeriu: Acum nu, pentru ca suntem în perioada în care culegem date de la universitati, în functie de necesitati. În mod evident, posturile din învatamântul superior, de profesor si conferentiar, va exista o discutie despre deschiderea inclusiv a acestor posturi. Dar aceasta deschidere de posturi va fi facuta în momentul în care vom avea noi criterii de promovare în cariera. Pentru ca, la ora actuala, promovarea în functie de conferentiar si profesor, criteriile si procedurile pe baza carora se face promovarea pe functia de conferentiar si profesor a dus la calitatea îndoielnica, au dus aceste criterii la calitatea îndoielnica a multor programe de studii si universitati.

Emitent: Biroul de Presa al Guvernului României
12.10.2010