Strategia de modernizare a sistemului de educatie, asumata de presedintele Traian Basescu, prevede ca salariul unui profesor din sistemul public sa fie egal, în medie, cu 1,35 PIB pe cap de locuitor.

Strategia asumata politic de Presedinte cuprinde întregul sistem de educatie de la scolile primare si pîna nivel universitar.

Obiectivele majore, enuntate chiar la început, prevad ca elevii din România sa se claseze pe primele 10 locuri în lume la testele internationale (PISA, PIRLS, TIMSS) si ca macar 3 universitati românesti sa se regaseasca în primele 500 de universitati din lume.

Proiectul este amplu si va suscita, neîndoielnic, discutii aprinse. Ca sa fie pus în aplicare va trebui însa sa fie asumat si de un Guvern cu o solida majoritate parlamentara.

Cît de mari ar putea fi salariile

Unul dintre subiectele acute este acela legat de finantarea sistemului de Educatie. Documentul, asumat de Presedinte, prevede ca Educatia sa primeasca de aici înainte cel putin 7% din PIB, dar sînt prevazute si alte modalitati de finantare.

Strategia face precizari importante si în privinta salariilor. Documentul stabileste o corelatie stricta între salariul mediu al unui profesor si valoarea PIB-ul pe cap de locuitor, între care ar trebui sa existe un raport de 1,35. E de retinut, asadar, ca, în viziunea Presedintelui, un profesor ar trebui sa cîstige mai mult decît media veniturilor pe economie.

Conflictul generatiilor

Inovatia cu adevarat revolutionara a strategiei prezidentiale pentru educatie este aceea ca profesorii sa fie platiti nu doar în functie de vechimea lor si de gradele didactice, ci si mai ales în functie de performanta lor.

Întrevad aici aspectul cel mai delicat. Mai ales profesorii vîrstnici, cei cu vechime si totodata cu grade didactice cumulate pe durata unei întregi cariere, vor protesta energic. Daca va fi pus în practica, acest sistem ar echivala cu o veritabila revolutie a tineretului în scolile românesti si, ca orice revolutie, nu se va putea desfasura fara înfruntari puternice.

Dar daca vechimea si gradele didactice nu vor mai conta în aceeasi masura ca si pîna acum, atunci ce va conta? Strategia prezidentiala precizeaza ca se va stabili o grila de salarizare pe 5 niveluri, care sa diferentieze între performantele de excelenta (nivel 5) si cele care sînt doar satisfacatoare(nivel 1). Performanta la clasa a cadrului didactic va fi mai importanta în stabilirea salariului decît gradul didactic sau vechimea în învatamânt.

Cine stabileste performanta profesorilor?

Evaluarea performantei unui profesor va fi facuta de catre 3 colegi de aceeasi specialitate dintre care unul va fi desemnat chiar de catre profesorul evaluat, iar ceilalti doi de catre conducerea scolii. Conducerea scolii va participa la notare si cu evaluarea ei separata.

Se poate observa imediat ca gradele didactice si vechimea vor conta mai putin decît bunele relatii dintre profesori si directiunea scolii. Daca pîna cum era suficient ca un profesor sa îmbatrîneasca ca sa ia un salariu mai mare, chiar fara sa faca mai nimic la catedra, de aici înainte exista riscul ca salariul unui profesor sa depinda de flaterii, cadouri sau chiar de o pozitie servila fata de conducerea scolii. Intentia explicita a acestui procedeu este sa combata rutina si preeminenta unor calificari academice care s-au dovedit adesea nerelevante (gradele didactice), dar cu riscul de a crea un nou teren pentru manifestarea coruptiei.

Iata asadar o strategie revolutionara, care exceleaza prin obiectivele sale, dar care contine multe detalii otravite.