|
Abscisa,
,
Termen introdus de Leibniz. Pentru un punct de pe o axa reprezinta numarul care indica lungimea segmentului cuprins intre punct si origines axei. |
Absurd,
absurdus,
contrar cu logica, cu ratiunea. /o demonstratie sau un rationament prin absurd poate fi realizat in 2 moduri:
a) se stabileste ca o propozitie este adevarata aratand ca daca nu se ajunge la o consecinta falsa;
b) se stabileste ca o propozitie este falsa aratand ca consecintele sale sunt false. |
|
Adunare,
additio,
operatie care consta în reunirea într-un singur numar (numit suma) a doua numere. Operatia se defineste analog si pentru alte entitati matematice asemanatoare, ca: polinoame, functii, vectori etc. |
Afix,
affixus = atasat,
numarul complex z= a + bi atasat punctului din planul complex (C) raportat la un reper ortonormat. |
|
Algoritm,
,
succesiune determinata de prescriptii precise având ca obiectiv rezolvarea problemelor dintr-o anumita clasa, dupa un numar finit de pasi. Ex: algoritmul lui Euclid pentru aflarea (a, b) = c.m.m.d.c. al numerelor a si b. E: algorithm; |
Analitic,
,
care procedeaza prin calea de analiza ce considera lucrurile prin elementele lor (o metoda analitica, un spirit analitic) în opozitie cu sintetic care considera lucrurile în ansamblul lor. |
|
Apartenenta,
,
relatie între un element a si multimea A, din care face parte. Sensul de apartenenta a fost introdus de Peano în 1897. |
Aplicatie,
applicatio = actiunea de a lega,
functie. |
|
Aproximare,
approximare = a apropia,
operatie de determinare a unui element dintr-un spatiu metric, a carui distanta fata de un element dat sa fie mai mica decât un numar pozitiv dat. |
Asimptota,
asymptote ,
a se contopi, a coincide, dreapta asociata unei curbe plane cu puncte la infinit astfel încât atunci când un punct al curbei se deplaseaza spre infinit, distanta sa de la dreapta tinde catre zero |
|
Asociativitate,
asociare = a uni,
proprietate a unei operatii binare o : MxM, de a satisface relatia: xo(yoz) = (xoy)oz. |
Axa de coordonate,
axis = osie,
dreapta orientata pe care se alege un punct fix (numit origine) si o unitate de masura. |
|
Axioma,
axioma = opinie,
enunt primar dintr-un sistem axiomatic. |
Axioma lui Arhimede,
,
oricare ar fi numerele reale 0y. |
|
Baricentru,
barus = greu,
centru de greutate al unei figuri, al unei suprafete, al unui corp cu masa distribuita uniform. |
Baza,
basis = sprijin,
una din laturile unui triunghi sau a unui paralelogram cu ajutorul careia se calculeaza aria. Într-un spatiu vectorial prin baza se întelege o familie minimala de vectori liniar independenti care genereaza întreg spatiul vectorial. |
|
Bijectiva,
,
o functie (aplicatie) injectiva si surjectiva. O astfel de functie se mai numeste si bijectie. |
Binom,
,
o expresie algebrica în care figureaza doar doi termeni sub forma de suma sau diferenta. |
|
Binormal,
,
normala la o curba în spatiu într-un punct dat al curbei, perpendiculara pe planul osculator al curbei în acel punct. |
Camp,
campus = intindere,
corp comutativ |
|
Camp de evenimente,
,
cuplul (E, K) unde K este o multime de parti a lui E închisa în raport cu intersectia si complementara. |
Caractristica (a unui logaritm),
,
partea întreaga a logaritmului. |
|
Cardinalul unei multimi,
cardinalis = principal,
numar atasat unei multimi si clasei multimilor echivalente cu multimea data. În cazul unei multimi cu un numar finit de elemente cardinalul sau reprezinta numarul elementelor sale, iar în cazul multimilor infinite este un numar transfinit. Notiunea a fost introdusa în 1879 de G. Cantor. Cardinalul unei multimi se mai numeste si puterea acelei multimi. |
Centru,
kentron = indicator,
punctul în raport cu care o figura geometrica ramâne neschimbata printr-o simetrie fata de el. |
|
Cerc trigonometric,
circulus,
cercul cu raza egala cu unitatea, pe care s-a stabilit o origine A (de la care se face masurarea arcelor) si un sens (de obicei antiorar). |
Cercul mare al unei sfere,
,
cercul obtinut prin intersectia unei sfere cu un plan care trece prin centrul sferei. |
|
Ceviana,
,
dupa numele lui Ceva. Dreapta care uneste un vârf al unui triunghi cu un punct al laturii opuse. |
Clasa de echivalenta,
,
multimea Ca = {x ? x~a, x ->M} unde ~ este o relatie de echivalenta definita pe multimea M. |
|
COEFICIENT DE CORELATIE,
,
numarul dat de expresia 1nixix›-()yi-n?= unde x = 1ni?=n si y = si x = x11nx21n........xn1n????????; y = y11ny21n........yn1n?? sunt doua selectii de acelasi volum extrase din doua populatii diferite. E: coefficient of correlation; F: coefficient de corrélation (O.M.). | |