Publicata pe 04.01.2018 16:27 | 1412 de afișări

Iohannis sesizează Curtea Constituțională privind modificarea substanțială a Legii educației naționale

Sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2016 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniile educaţiei, cercetării, formării profesionale şi sănătăţii.
 

04 ianuarie 2018
Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a trimis Curţii Constituţionale, joi, 4 ianuarie a.c., o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2016 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniile educaţiei, cercetării, formării profesionale şi sănătăţii.
 
Vă prezentăm textul integral al cererii:

Bucureşti, 4 ianuarie 2018
 
Domnului VALER DORNEANU
 
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
 
În temeiul dispoziţiilor art. 146 lit. a) din Constituţie şi ale art. 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, formulez următoarea
 
SESIZARE  DE  NECONSTITUŢIONALITATE
asupra
Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2016 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniile educaţiei, cercetării, formării profesionale şi sănătăţii
 
 
 
La data de 27 decembrie 2017, Parlamentul României a transmis Preşedintelui României, în vederea promulgării, Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2016 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniile educaţiei, cercetării, formării profesionale şi sănătăţii.
 
În opinia noastră, atât în cadrul dezbaterii iniţiale, cât şi în cadrul reexaminării, Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2016 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniile educaţiei, cercetării, formării profesionale şi sănătăţii a fost adoptată cu încălcarea dispoziţiilor art. 75 şi ale art. 77 alin. (2) din Constituţie. De asemenea, prin conţinutul normativ, legea menţionată încalcă şi dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie.
 
1. Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2016 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniile educaţiei, cercetării, formării profesionale şi sănătăţii a fost adoptată cu încălcarea dispoziţiilor art. 75 din Constituţie
 
În ceea ce priveşte sesizarea Camerelor, instituind o specializare funcţională în materie de legiferare, art. 75 din Constituţie stabileşte competenţa decizională a Camerei Deputaţilor şi a Senatului, reglementând un mecanism de adoptare a legii în virtutea căruia una dintre Camere poate fi o simplă Cameră de reflecţie, atunci când este prima Cameră sesizată, sau poate fi o Cameră decizională, atunci când se pronunţă definitiv asupra unei iniţiative legislative care a fost adoptată sau respinsă de prima Cameră sesizată. Totodată, atunci când una dintre Camere este sesizată cu o iniţiativă legislativă care intră în competenţa primară a celeilalte Camere, viciul de procedură poate fi acoperit dacă cealaltă Cameră este de acord cu textul adoptat de Camera care şi-a depăşit competenţele. Dacă cea de-a doua Cameră adoptă iniţiativa legislativă într-o nouă redactare, aceste dispoziţii urmează să facă obiectul unei noi deliberări în prima Cameră.
 
Aşadar, competenţa decizională a unei Camere izvorăşte din dispoziţiile alin. (1) al art. 75 din Legea fundamentală, iar în procedura de legiferare fiecare dintre cele două Camere ale Parlamentului are obligaţia de a-şi verifica propria competenţă în raport cu conţinutul normativ al fiecărei intervenţii legislative. În mod evident, stabilirea competenţei decizionale nu ţine doar de exprimarea voinţei uneia dintre Camere, ci este o obligaţie constituţională ce revine fiecăreia dintre ele. Numai în acest mod se dă eficienţă dispoziţiilor art. 75 alin. (4) şi (5) din Constituţie.
 
La data de 4 aprilie 2017, Camera Deputaţilor a adoptat Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2016 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniile educaţiei, cercetării, formării profesionale şi sănătăţii. Legea cuprindea un număr de trei articole romane, respectiv: art. I, ce însuma 19 intervenţii legislative, modifica art. I, II, III, IV şi VIII din O.U.G. nr. 96/2017; art. II şi art. III cuprindeau o serie de prevederi tranzitorii. Legea astfel adoptată a fost înaintată Senatului care, în conformitate cu prevederile art. 75 din Constituţie şi ale art. 133 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, urma să o dezbată şi să o adopte în calitate de Cameră decizională.
 
Menţionăm că potrivit adresei de înaintare a legii (Plx. nr. 12/2017 din 4 aprilie 2017), Camera Deputaţilor nu şi-a reţinut în competenţă decizională nicio dispoziţie a Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2016, urmând ca Senatul să dezbată această lege cu deplină competenţă decizională.
 
Adoptată de Senat la data de 27 iunie 2017, legea menţionată cuprindea două articole romane, respectiv: art. I - ce modifica art. I, II, III, IV şi VIII din O.U.G. nr. 96/2017 - şi însuma 31 intervenţii legislative, în timp ce art. II cuprindea prevederi tranzitorii. De asemenea, în conţinutul normativ al art. I al legii a fost introdus, la pct. 21, după art. I din O.U.G. nr. 96/2016, un nou articol, art. I1. Cu privire la toate aceste texte, Senatul a decis definitiv, fără a fi reţinut competenţa decizională a Camerei Deputaţilor pentru vreuna dintre dispoziţiile Legii de aprobare a O.U.G. nr. 96/2016. În forma adoptată de Senat în calitate de Cameră decizională, această lege a fost transmisă Preşedintelui României, în vederea promulgării.
 
La data de 19 iulie 2017, în conformitate cu prevederile art. 77 alin. (2) din Constituţie, Preşedintele României a cerut Parlamentului reexaminarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2016 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniile educaţiei, cercetării, formării profesionale şi sănătăţii.
 
În cadrul reexaminării ca urmare a cererii formulate de Preşedintele României, în calitate de primă Cameră competentă, Camera Deputaţilor a reexaminat Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2016, ocazie cu care a stabilit că pentru art. I1, art. IV, art. VII şi art. VIII alin. (5) şi alin. (6) urmează să se pronunţe în calitate de Cameră decizională (adresa de înaintare către Senat Plx. nr. 12/2017 din 19 septembrie 2017). Aşadar, spre deosebire de dezbaterea iniţială, de această dată, în cadrul reexaminării legii, Senatul urma să se pronunţe în calitate de Cameră decizională pe întreaga lege de aprobare a O.U.G nr. 96/2016, cu excepţia textelor anterior menţionate.
 
La data de 4 decembrie 2017, Senatul a reexaminat legea şi, întrucât a modificat textele cu privire la care Camera Deputaţilor îşi reţinuse competenţa decizională a retrimis legea la Camera Deputaţilor pentru art. I1, art. I2 (nou introdus de Senat) şi art. IV (adresa de înaintare a Senatului L68/2017 din 4 decembrie 2017). Asupra acestora, Camera Deputaţilor, în şedinţa din 19 decembrie 2017, a decis definitiv.
 
Aşadar, în cadrul dezbaterii anterioare reexaminării, Senatul s-a comportat ca o Cameră decizională cu deplină competenţă pentru întreaga Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2016 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniile educaţiei, cercetării, formării profesionale şi sănătăţii, deşi faţă de forma adoptată iniţial de Camera Deputaţilor a introdus art. I1 (art. I pct. 21 din lege) şi a modificat art. IV (art. I pct. 29 din lege). Însă, în cadrul reexaminării, Senatul a înţeles să îşi înlăture competenţa decizională iniţial stabilită, după ce Camera Deputaţilor şi-a stabilit expres competenţa decizională cu privire la aceste dispoziţii.
 
Prin urmare, aceleaşi norme cu acelaşi conţinut normativ au fost adoptate atât înainte, cât şi după reexaminare cu încălcarea dispoziţiilor constituţionale referitoare la sesizarea Camerelor.
 
Pe de o parte, faţă de dispoziţiile art. 75, în cadrul primei dezbateri, Senatul a adoptat Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2016 cu încălcarea competenţei decizionale a Camerei Deputaţilor, ignorându-şi obligaţia de verificare a competenţei decizionale.
 
Retrimiţând legea Camerei Deputaţilor, în cadrul reexaminării, pentru a decide definitiv asupra unor texte cu acelaşi conţinut normativ, cu privire la care decisese definitiv în cadrul dezbaterii iniţiale, Senatul a admis implicit că în cadrul primei dezbateri a adoptat această lege cu încălcarea art. 75 alin. (5) din Constituţie.
 
Indiferent de Camera decizională pentru una sau alta dintre dispoziţiile legii deduse controlului de constituţionalitate, aceasta a fost adoptată cu încălcarea art. 75 alin. (4) şi (5) din Constituţie, întrucât pentru prevederi cu acelaşi conţinut normativ în cadrul celor două lecturi ale legii au decis definitiv când Senatul, când Camera Deputaţilor.
 
Pe de altă parte, în cadrul reexaminării, procedând la reanalizarea legii şi sub aspectul competenţei sale decizionale, Camera Deputaţilor a depăşit limitele  reexaminării, deoarece nici aspectele referitoare la procedura adoptării legii şi nici toate textele asupra cărora s-a intervenit concret în cadrul acestei navete ce avea drept scop rezolvarea unor conflicte de competenţă decizională (Cameră de reflecţie/Cameră decizională) nu au făcut obiectul cererii de reexaminare. În acest sens, menţionăm art. I1 (art. I pct. 21 din forma legii înainte de reexaminare) ce fusese introdus în textul legii de Senat în calitate de Cameră decizională, dar care nu a făcut obiectul cererii de reexaminare.
 
Astfel, în cadrul reexaminării, Camera Deputaţilor a eliminat acest articol, stabilindu-şi totodată şi competenţa decizională cu privire la el. La rândul lui Senatul, reexaminând acest text, nu numai că l-a reintrodus, dar a şi adăugat unul nou, respectiv art. I2 (art. I pct. 21 din forma Senatului după reexaminare). Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională elimină din textul legii atât art. I1  cât şi art. I2, deşi nici unul dintre aceste texte şi, implicit problematica reglementată de ele, nu făcuseră obiectul cererii de reexaminare, fiind încălcate prevederile art. 75 coroborate cu cele ale art. 77 alin. (2) din Constituţie.
 
2. Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2016 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniile educaţiei, cercetării, formării profesionale şi sănătăţii a fost adoptată cu încălcarea dispoziţiilor art. 77 alin. (2) din Constituţie
 
Prin raportare la art. 77 alin. (2) din Constituţie, în jurisprudenţa sa Curtea Constituţională a stabilit că Parlamentul României trebuie să se pronunţe strict faţă de problemele ridicate de către Preşedinte în cererea de reexaminare. (Decizia nr. 355/2007 referitoare la constituţionalitatea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 318 din 11 mai 2007; Decizia nr. 31/2016 asupra admiterii sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 56 alin. (2) şi (3) din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 117 din 16 februarie 2016).
 
Totodată, Curtea a reţinut că în cadrul reexaminării trebuie reanalizate textele cuprinse în cererea Preşedintelui României, precum şi cele care au legătură cu acestea, fiind necesară corelarea tehnico-legislativă a tuturor dispoziţiilor din lege (Decizia nr. 991/2008 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 682 din 06 octombrie 2008).
 
De asemenea, Curtea a constatat că, „în cadrul acestei proceduri, reexaminarea legii de către Parlament trebuie să se restrângă la obiecţiunile menţionate în cererea Preşedintelui României iar, în situaţia în care se dă o altă redactare unor texte sau se completează legea cu noi reglementări, urmează să se asigure corelările necesare cu textele care au făcut obiectul cererii Preşedintelui României” (Decizia nr. 81/2013 asupra admiterii obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, în ansamblul său, precum şi, în mod special, a dispoziţiilor art. I pct. 3 (referitoare la modificarea art. 7) şi ale art. I pct. 14 (referitoare la introducerea art. 191) din lege, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 136 din 14 martie).
 
Nu în ultimul rând, Curtea Constituţională a precizat că „cererea formulată de Preşedintele României în temeiul art. 77 alin. (2) din Constituţie are ca efect reluarea procesului legislativ, cadru în care Parlamentul poate modifica sau completa legea în sensul cerut de Preşedinte, poate menţine legea în forma adoptată iniţial sau, dimpotrivă, ţinând seama şi de punctul de vedere al Preşedintelui, o poate respinge.” (Decizia nr. 30/2016 asupra admiterii sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 137 alin. (3), (4) şi (5) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 117 din 16 februarie 2016).
 
Referitor la Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2016 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniile educaţiei, cercetării, formării profesionale şi sănătăţii, Preşedintele României a cerut Parlamentului reexaminarea dispoziţiilor art. I pct. 1, pct. 4-7, pct. 9, pct. 11, pct. 13, pct. 17, pct. 18, pct. 22, pct. 26; totodată, pentru raţiuni de corelare a normelor, s-a solicitat şi reanalizarea art. I pct. 1 şi 2 corelat cu art. I pct. 9 şi 11, precum şi a art. I pct. 28 corelat art. I pct. 18.
 
Din analiza textului legii deduse controlului de constituţionalitate rezultă că Parlamentul a adoptat legea menţionată cu încălcarea limitelor impuse prin cererea de reexaminare. Astfel, au fost introduse, eliminate ori modificate norme, deşi nici textele respective şi nici problematica ridicată de acestea nu au făcut, nici direct, nici indirect, obiectul cererii de reexaminare, după cum urmează:
 
- art. 223 alin. 121 din Legea nr. 1/2011 (art. I pct. 11 din lege), ce nu a făcut obiectul cererii de reexaminare, a fost modificat; semnalăm că prin cererea de reexaminare, Preşedintele Românie a formulat critici cu privire la art. I pct. 11 din lege ce vizau însă dispoziţiile art. 221 alin. (8) din Legea nr. 1/2011;
 
- art. 254 alin. (14) din Legea nr. 1/2011 (art. I pct. 14 din lege), ce nu a făcut obiectul cererii de reexaminare, a fost modificat în sensul că pentru candidaţii care nu au dobândit definitivarea în învăţământ, cadre didactice debutante, şi au ocupat un post didactic vacant, prin concurs naţional, organizat în condiţiile metodologiei prevăzute de lege, directorul unităţii de învăţământ încheie contractul individual de muncă pe o perioadă determinată de 3 ani cu posibilitatea prelungirii până la 6 ani; menţionăm că în forma iniţială legea prevedea posibilitatea încheierii acestor contracte individuale de muncă pe o perioadă determinată de un an;
 
- art. VIII alin. (3) din O.U.G nr. 96/2016 (art. I pct. 31 din lege), ce nu a făcut obiectul cererii de reexaminare, a fost modificat în sensul în care şcolile doctorale în funcţiune sunt considerate acreditate până la realizarea procesului de evaluare periodică, dar nu mai târziu de data de 1 octombrie 2020; în forma iniţială a legii, termenul era 1 octombrie 2019;
 
- art. 361 alin. (5) din Legea nr. 1/2011 (art. I pct. 19 din lege), ce nu a făcut obiectul cererii de reexaminare, a fost modificat în sensul eliminării posibilităţii studenţilor şi absolvenţilor care au fost înmatriculaţi la specializările sau programele de studii intrate în lichidare de a-şi finaliza studiile la specializări sau programe de studii autorizate să funcţioneze provizoriu; această problematică nu a făcut obiectul reglementării legii transmise la reexaminare şi, în consecinţă, nu a făcut obiectul cererii de reexaminare
 
- art. II pct. 3 şi 4 cu referire la art. 32 alin. (2) şi (4) din O.U.G. nr. 75/2005 (art. I pct. 24 şi pct. 25 din lege) au fost introduse în lege după reexaminare, fără nicio legătură cu obiecţiile formulate în cererea de reexaminare; 
 
- din forma legii adoptate după reexaminare au fost eliminate mai multe texte ale art. I care nu sunt legate, sub niciun aspect, nici direct, nici indirect, de solicitările formulate prin cererea de reexaminare: art. I1 din O.U.G. nr. 96/2016 (art. I pct. 21 din lege); art. IV pct. 3, respectiv art. 24 din O.G. nr. 129/2000 (art. I pct. 27 din lege), precum şi art. IV pct. 7 din O.U.G. nr. 96/2016 (art. I pct. 29 din lege).
 
În aceeaşi idee a depăşirii limitelor cererii de reexaminare menţionăm că la art. 158 alin. (21) şi (22) din Legea nr. 1/2011 (art. I pct. 6 din lege) se adaugă un nou subiect de drept care poate organiza şcoli doctorale, respectiv Academia Română, subiect de drept care nu a fost avut în vedere nici la momentul adoptării legii înainte de a fi trimisă la promulgare şi nici nu a fost vizat prin cererea de reexaminare. În acelaşi sens, considerăm că sunt încălcate dispoziţiile art. 77 alin. (2) din Constituţie prin faptul că reformularea după reexaminare a art. 4 din Legea nr. 288/2004 (art. I pct. 26 din lege) excede cererii de reexaminare întrucât vizează şi studiile de inginerie.
 
Considerăm că prin adăugarea, eliminarea sau modificarea unor articole ale legii în cadrul procedurii de reexaminare, fără vreo legătură cu solicitările formulate de Preşedintele României, Parlamentul a depăşit limitele învestirii.
 
Acest aspect este de natură să antreneze neconstituţionalitatea legii în ansamblu întrucât toate aceste intervenţii legislative fac ca legea rezultată să fie practic altă lege decât cea care a fost trimisă iniţial la promulgare.
 
În acest sens este şi jurisprudenţa constituţională (Decizia nr. 355/2007 referitoare la constituţionalitatea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 318 din 11 mai 2007; Decizia nr. 81/2013 asupra admiterii obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, în ansamblul său, precum şi, în mod special, a dispoziţiilor art. I pct. 3 (referitoare la modificarea art. 7) şi ale art. I pct. 14 (referitoare la introducerea art. 191) din lege, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 136 din 14 martie).
 
3. Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2016 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniile educaţiei, cercetării, formării profesionale şi sănătăţii a fost adoptată cu încălcarea dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie
 
În ceea ce priveşte dispoziţiile art. I pct. 21 din legea supusă controlului de constituţionalitate, art. 16 al O.U.G. nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei este completat, printre altele, cu dispoziţii care vizează remunerarea membrilor Consiliului ARACIS şi a personalului angajat, a evaluatorilor şi a altor colaboratori externi.
 
În primul rând, se stabileşte faptul că regimul şi principiile privind remunerarea persoanelor enumerate mai sus, deci şi a personalului angajat, se stabilesc prin regulament propriu al ARACIS. În al doilea rând, în baza acestui regulament propriu, Consiliul ARACIS hotărăşte nivelul remunerării. Nu în ultimul rând, nivelul remuneraţiei membrilor Consiliului ARACIS şi a personalului încadrat în această autoritate nu poate depăşi nivelul remuneraţiei stabilite pentru funcţiile de conducere din învăţământul superior. Considerăm că aceste dispoziţii încalcă art. 1 alin. (5) din Constituţia României atunci când se referă la personalul angajat al acestei autorităţi.
 
Pe de o parte, instituie o derogare nejustificată de la dispoziţiile Legii nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, legea-cadru în materie, ce stabileşte regimul şi principiile privind remunerarea persoanelor plătite din fonduri publice.
 
Pe de altă parte, norma este lipsită de claritate, precizie şi predictibilitate întrucât nivelul remuneraţiei pentru personalul angajat este stabilit prin raportare la nivelul remuneraţiei acordate unor funcţii de conducere din instituţiile de învăţământ superior. Or, întrucât nu sunt precizate care sunt aceste funcţii de conducere se poate ajunge la situaţia în care anumite categorii de personal din cadrul ARACIS să aibă o remuneraţie la nivelul anumitor funcţii de conducere din învăţământul superior şi alte categorii de personal din cadrul ARACIS să aibă o remuneraţie diferită, raportată la nivelul altor funcţii de conducere.
 
Lipsite de claritate sunt şi prevederile art. I pct. 26 din lege. Astfel prevederile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 288/2004 au acelaşi conţinut normativ cu actualele prevederi ale art. 1 alin. (1) din aceeaşi lege, ceea ce creează un paralelism legislativ. De asemenea, cele 7 noi alineate introduse în conţinutul art. 4 din Legea nr. 288/2004 nu sunt corelate cu Sistemul european de credite de studiu transferabile (ECTS).
 
Astfel, normele nou introduse după reexaminare sunt lipsite de predictibilitate nefiind corelate cu actualele dispoziţii ale art. 15 alin. (1) din Legea nr. 288/2004, care prevăd că aplicarea în toate universităţile a Sistemului european de credite de studiu (ECTS) este obligatorie. Totodată, norma de la art. 4 alin. (17) este neclară întrucât pentru studiile de farmacie nu se precizează dacă este vorba despre primul ciclu de învăţământ sau despre un ciclu de învăţământ cumulat.
 
Art. 223 alin. (121) din Legea nr. 1/2011 (art. I pct. 11 din lege) prevede că universităţile de stat pot fi finanţate şi de către autorităţile publice locale, spre deosebire de forma iniţială a textului în care se preciza faptul că universităţile pot fi finanţate şi de către autorităţile locale. Pe de o parte, o astfel de modificare excede limitelor reexaminării întrucât acest articol nu a fost vizat de respectiva cerere şi, pe de altă parte, creează premisele unei discriminări în favoarea universităţilor de stat prin raportare la universităţile particulare.
 
Cu caracter general, legea ignoră normele de tehnică legislativă privind unitatea de redactare a actului normativ şi astfel vine în contradicţie cu dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie. În acest sens, învederăm faptul că Legea de aprobare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2016 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul educaţiei, cercetării, formării profesionale şi sănătăţii abrogă diferite dispoziţii normative, făcând referire fie la anumite puncte din cuprinsul Ordonanţei aprobate, fie în mod direct la actul normativ de bază, modificat de aceasta.
 
De exemplu, art. I pct. 1 şi 2 din legea supusă controlului de constituţionalitate vizează abrogarea nemijlocită a art. 49  alin. (1), (2) şi (4) şi a art. 49 alin. (21) şi (22) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, pe când pct. 9 al legii abrogă pct. 6, care are însă ca obiect, de asemenea, tot modificări asupra Legii nr. 1/2011. În mod similar, la art. I pct. 22 din lege se abrogă pct. 1 al art. II. Această situaţie creează confuzie şi permite interpretări diferite privind forma în vigoare a actului de bază modificat, generând astfel impredictibilitate în aplicarea textului normativ la care ne raportăm.
 
În considerarea argumentelor expuse, vă solicit să admiteţi sesizarea de neconstituţionalitate şi să constataţi că Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2016 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniile educaţiei, cercetării, formării profesionale şi sănătăţii este neconstituţională în ansamblu.
 
 
 
PREŞEDINTELE ROMÂNIEI
 
KLAUS - WERNER IOHANNIS


Sursa:
Ai uitat parola? | Cont nou
ProfuDeMate - Grupuri google
Alăturaţi-vă Profului de Mate şi pe Google Groups
IOHANNIS, legea educației, curtea constituțională,
© 2006 - 2019 Mate.Info.Ro     Toate drepturile rezervate.
Este interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al Mate.Info.Ro